UPDATE: Cotațiile de referință ale gazelor naturale europene (TTF Amsterdam) au depășit 41 de euro pe megawatt-oră, luni, aflându-se la cel mai înalt nivel de la începutul lunii aprilie, când, la fel, atingeau nivelul de 41 de euro.
Această tendință de scumpire este alimentată de faptul că conflictul dintre Israel și Iran ar putea afecta aprovizionarea, în contextul în care răspunsul Iranului la atacul SUA din weekend este încă așteptat.
Conform experților, riposta Iranului ar putea presupune inclusiv atacarea navelor din zonă, aproximativ 20% din GNL-ul de la nivel mondial trecând prin strâmtoare Hormuz. Ministrul iranian de Externe a amenințat că “toate opțiunile” sunt pe masă.
Între timp, cotațiile petrolului american (WTI) au crescut luni cu până la 2,7%, însă ulterior au coborât și s-au stabilizat la 74 de dolari pe baril, cât era și vineri. Cotațiile petrolului european Brent au crescut tot cu 2,7% luni, însă apoi s-au redus și s-au stabilizat la 77 de dolari pe baril.
Știrea inițială: Primele tranzacții la deschiderea piețelor asiatice, luni dimineața, s-au făcut la peste 81 de dolari pe barilul de țiței Brent (referința europeană), dar apoi prețul a scăzut rapid și s-a stabilizat la puțin peste 78 de dolari (+1,6% față de vineri).
Deși o astfel de cotație nu a mai fost atinsă de la finalul lunii ianuarie, este totuși o evoluție moderată, având în vedere votul dat de parlamentul iranian pentru închiderea Strâmtorii Hormuz, ceea ce ar duce la o criză de hidrocarburi. Gestul este văzut de investitori ca fiind mai degrabă o poziționare politică, o decizie efectivă putând fi luată doar de Consiliul de Securitate al Iranului.
“Într-un scenariu extrem, în care Iranul răspunde cu atacuri directe sau vizează infrastructura petrolieră regională, prețurile petrolului vor crește brusc. Dar, chiar și în absența unor represalii imediate, este probabil ca prețurile să includă o primă de risc geopolitic mai mare”, a comentat un analist pentru FT.
Cotațiile petrolului au crescut deja cu aproximativ 14% de când Israelul a lansat atacuri aeriene asupra Iranului, acum 10 zile. Intrarea SUA în război a introdus ceea ce analiștii numesc “un nou strat de volatilitate pe piețele energetice”. Însă, Donald Trump a spus clar că nu vor exista alte atacuri americane dacă Iranul nu va riposta, iar Benjamin Netanyahu a declarat, duminică seara, că scopul acțiunilor militare ale Israelului, de a împiedica Iranul să dețină arme nucleare, “este foarte aproape de a fi atins”.
Circa o treime din comerțul naval cu petrol (sau 20% din total) trece zilnic prin Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă de doar 50 de km, care separă Iranul de statele arabe din Golf, aliate ale SUA. Două milioane de barili, din cele peste 21 de milioane care tranzitează zilnic strâmtoarea, încărcate în nave foarte mari, vin chiar din Iran. Restul țițeiului este exportat de Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, toate, aliate ale SUA.
Deși Iranul a amenințat anterior că va închide strâmtoarea dacă va fi atacat, analiștii consideră că o astfel de acțiune nu ar putea fi de durată, datorită prezenței militare americane masive în Bahrain și a celor două portavioane trimise deja în zonă. În cel mai rău scenariu, Iranul, a cărui capacitate militară a fost mult slăbită de bombardamentele israeliene, ar putea ataca câmpurile petrolifere și infrastructura de export a aliaților americani, ceea ce ar duce probabil la o escaladare a conflictului.
Totuși, faptul că, la mai bine de 24 de ore de la bombardamentul american asupra siturilor nucleare iraniene, Iranul încă nu a răspuns, este interpretat ca fiind un semn bun.
Surse: Trading Economics, FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.