Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arată că, în urma sesizării venite de la Curtea de Apel Brașov, judecătorii români s-au văzut puși în situația fie de a achita infractorii, fie de a fi sancționați pe noile legi ale justiției pentru nerespectarea deciziilor CCR din 2018 și 2022.
În urma acestora, au fost desființate prevederile legale care duc la întreruperea curgerii prescripției ca urmare a unor acte procesuale (făcute de procurori și judecători) și, drept urmare, cei care au comis fapte penale au ajuns mai repede la termenul la care puteau invoca prescrierea faptelor.
Curtea de Apel Brașov și-a exprimat îndoielile cu privire la compatibilitatea unei astfel de interpretări cu dreptul Uniunii și a cerut clarificări de la CJUE.
Instanța europeană a răspuns că “Nerespectarea obligației de a prevedea sancțiuni penale efective în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii încalcă dreptul Uniunii. Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude. Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii. Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile (lex mitior)“.
CJUE recomandă României să reglementeze întreruperea cursului prescripției, în condițiile în care țara noatră nu a avut niciun fel de soluție pentru întreruperea prescripției timp de patru ani, în perioada 2014-2018.
CJUE a mai precizat că “normele naționale privind prescripția în materie penală trebuie să permită o prevenire și o reprimare efective. Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni“. Concret, Potrivit Curții Europene de Justiție, România nu are dreptul de a crea un sistem de protecție internă. Nu este însă foarte clar dacă CJUE recomandă judecătorilor români să ignore deciziile CCR.
Pentru context, în România au fost închise mii de dosare, între care și unele în care inculpați erau oameni politici.
Sursă: Curtea Europeană de Justiție
Foto: Marian Vejcik | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.