Ilie Bolojan: “Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar necesare, vor trebui reduse cheltuielile cu administrația, vor trebui prioritizate sau chiar anulate investiții. Dar niciun guvern nu va putea face aceste lucruri de pe azi pe mâine și, din punctul nostru de vedere, primul lucru pe care va fi nevoit să îl facă următorul guvern va fi o creștere de taxe.”

În conferința de presă din această după-amiază, Ilie Bolojan a subliniat că cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile și că absorbția fondurilor europene este esențială pentru continuarea investițiilor. Totuși, a atras atenția că absorbția este încă mică și că trebuie depuse eforturi suplimentare în acest sens.

În acest context, Ilie Bolojan a subliniat că indiferent ce guvern va veni la conducerea țării va fi nevoit să mărească taxele și că vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare. A adăugat că problemele vor putea fi rezolvate doar într-un timp mai lung și nu imediat.

A adus în discuție și problema legată de faptul că în anumite sectoare sunt prea mulți angajați și privilegii și că se înregistrează inechități inclusiv în plata pensiilor. A subliniat că încasările scăzute la bugetul de stat sunt cauzate de o colectare deficitară și de evaziunea fiscală, dar și de impozitarea inechitabilă a proprietăților. 

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

• Suntem la finalul unei săptămâni, după discuții despre programul de guvernare, formarea guvernului, și cred că este corect să vă spun în ce situație se găsește România, înainte de formarea noului guvern.
• Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definesc cât se poate de clar câțiva indicatori, în așa fel încât dumneavoastră să înțelegeți în ce situație suntem. Avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli. Este cea mai mare din Europa. 9,3% din PIB – un deficit foarte mare, acumulat pe mai mulți ani – adică înseamnă o presiune foarte mare pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor. Pentru a ne face o imagine clară, cel mai bine e să facem o diferență dintre venituri și cheltuieli.
• Anul trecut am cheltuit 159 de miliarde de lei. Anul trecut, dar și în cei anteriori, am cheltuit mult mai mult. Nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite din cauza acestei diferențe foarte mari și vedeți în ce măsura a crescut datoria României, ajungând la 55% din PIB anul trecut, iar la finalul acestui an ar putea ajunge poate la 60%. Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare a îngrijorat investitorii.
• Față de media UE, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare de 2,3% din PIB-ul țării noastre. Dobânzi de 40 de miliarde de lei. Anul acesta cu siguranță vom plăti mai mult. 
• O altă situație complicată, pentru a ne asigura investițiile care înseamnă dezvoltare în viitor de accesare a fondurilor europene pentru că și anul trecut, din aproximativ 120 de miliarde de investiții, mai mult de jumătate au fost fonduri europene. Fără ele nu putem asigura autostrăzile în lucru, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte pe care autorități centrale sau locale le-au câștigat. Avem planul PNRR la dispoziție, aproape jumătate sunt granturi, 13,5 miliarde, și 15 miliarde sunt împrumuturi. Până acum 10,7 miliarde inclusiv ultima tranșă încasată incluzând prefinanțarea și primele trei cereri de plată, adică 36% din aceste fonduri. 
• Din aceste sume, 6,4 miliarde – banii de granturi (adică doar jumătate din banii din granturi) – iar din împrumuturi 4,3 miliarde (o treime). A doua jumătate a anului viitor, luna august și pentru a ne asigura investițiile sau să nu pierdem granturile, această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva problemele. 
• Programul de coeziune. Avem 31 de miliarde de euro la dispoziție. Am făcut plăți către beneficiari mai mari de 15%, de 4,8 miliarde. Peste 80% din sumă contractată în condițiile în care, însă, valoarea totală a proiectelor de 46 de miliarde și, deci, aproximativ 15 miliarde care sunt diferența dintre granturile europene și sumele care urmează să fie contractate la final, înseamnă cofinanțările care trebuie asigurate de România, de guvern ,de autoritățile locale, deci va fi o presiune financiară în anii următori. Avem o balanță comercială total dezechilibrată. Importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere generată de creșterea pensiilor și salariilor, acest potențial de creștere a pieței interne românești, este irosit într-o bună parte pe importurile mari pe care le facem. Gândim programul de susținere a exporturilor. Aceasta este realitatea de la care plecăm. Lucruri care nu pot fi evitate în perioada următoare.
• Cheltuim mult mai mult decât avem venituri. În 2024 față de 2023 veniturile au crescut puțin peste 10% , iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19%. Ne referim la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 față de 2023 a însemnat o creștere de 10% și o creștere  a fondurilor de salarii de 24%. Asta înseamnă că în anumite sectoare avem prea mulți angajați și există privilegii. Salariile pot fi corectate fără să se afecteze activitatea instituției. Avem și o creștere de cheltuieli cu pensiile, care nu a ținut seama de creșterea veniturilor. Am avut o inflație cumulată de 36% în 4 ani și o creștere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, dar ultima creștere, cea mare, s-a aplicat din septembrie. 
• E un lucru bun că au crescut pensiile, dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre. Avem cheltuieli care nu au ținut seama de venituri. Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu personal mai redus, sănătate, asistență socială, educație, dar sunt zone, precum administrație publică, în care procentele numărului de contribuabili sunt mai mari decât media UE. Avem prea puțini oameni care muncesc.
• Românii au încredere scăzută în direcția în care se îndreaptă țara, majoritatea cred că este greșită. Ce este de făcut: trebuie să spunem foarte deschis că nu există soluții simple. Cei care au promis soluții magice cred că suntem convinși că sunt profeți falși. Nu avem cum să schimbăm dintr-o dată aceste acumulări negative, putem repara ce e greșit, dar rezolvând treptat problemele.
• Cred că acești adversari sunt incompetența, lipsa responsabilității, indolența, neseriozitatea – cu aceste lucruri trebuie să ne luptăm. Cred că trebuie luate, în perioada imediat următoare, două tipuri de măsuri: în regim de urgență și termen mediu. 
• Urgentarea accesării fondurilor europene, să renegociem planul după care accesăm fondurile europene. Anumite ținte nu mai pot fi îndeplinite. Să urmărim ca jaloanele pe care le-am respectat să le îndeplinim cât mai repede.  Avem aproape 900 de milioane de euro care au fost reținute până la rezolvarea problemelor. Dacă vrem acești bani trebuie să ne rezolvăm problemele. 
• Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi terminate, cum ar fi cele din domeniul sănătății. Este nevoie să deschidem toate apelurile de proiecte. Trebuie să susținem măsurile de birocratizare, de simplificare. 
• Recâștigarea încrederii piețelor financiare, inclusiv a Comisiei Europene în ceea ce privește reducerea deficitului. Dacă piețele au încredere în direcția în care se mișcă țara înseamnă că vom plăti dobânzi mai bune, vom putea lua credite pe care suntem forțați să le luăm în condiții mai avantajoase. Dacă nu au încredere înseamnă că vom plăti mult mai mult, ceea ce înseamnă investiții mai puține în România, poate chiar și salarii mai mici. 
• Să ducem deficitul la 7% din PIB – țintă – foarte greu de îndeplinit până la finalul anului. Nu înseamnă că nu putem să venim cu un plan, în zilele următoare, în așa fel încât să prezentăm CE perspectiva pe termen scurt – o corecție care se poate face doar combinat din creșterea de venituri, din eșalonare a investițiilor și din scăderea de cheltuieli.
• Ar trebui ca ordinea să fie inversă. Să începem cu scăderile de cheltuieli, să prioritizăm investițiile și dacă nu se reușește doar atunci să recurgem la creșterea veniturilor dar, din păcate, datorită perioadei electorale și pre-electorale, de un an și jumătate, în care din acest punct de vedere nu s-a făcut mare lucru, estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea veniturilor, ceea ce înseamnă, din păcate, creșteri de taxe si impozite. Care vor fi acestea, vor fi decise, foarte probabil, zilele următoare. Trebuie să ne scădem cheltuielile urgent, dar nu se poate face asta de pe o zi pe alta, pentru că înseamnă contracte, audit, proceduri. E nevoie să facem o eșalonare de investiții.

Principalele întrebări:

Î: După această prezentare, v-ați creat fără îndoială un profil de prim-ministru. După aceste negocieri, indiferent de guvern, vă asumați funcția de prim-ministru și aceste măsuri nepopulare?

Nu e vorba de a crea un profil. E corect să le spunem românilor adevărul, să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite.  Premierul desemnat săptămâna viitoare, pentru a putea face performanță, are nevoie de masă critică în parlament pentru că aceste măsuri nu vor fi ușor de pus în practică. E nevoie de parteneriate pentru că aceste măsuri înseamnă nu doar guvern, ci și parlament, președinție și celelalte instituții. Eu am încredere în milioanele de români din sectorul privat că înțeleg în ce situație suntem și că vor susține aceste măsuri pentru a trece România prin această situație dificilă.

Î: Numele dumneavoastră a fost invocat la negocieri. Ce vă ține pe loc în a accepta funcția de premier? 

Indiferent cine este premier, trebuie să aibă niște condiții minimale pentru a performa și o echipă puternică și o susținere pe măsură.