Potrivit publicației The Wall Street Journal, China și-a mărit arsenalul de la aproximativ 200 la 600 de focoase nucleare, de la începutul deceniului. Pentagonul estimează că numărul acestora ar putea depăși 1.000 până în 2030. În plus, Beijingul își dezvoltă capacitățile de lansare a rachetelor de pe uscat, din aer și de pe submarine, iar în ultimii cinci ani, a construit trei noi complexuri de silozuri pentru stocarea și lansarea de rachete balistice intercontinentale. În acest an, China a lansat o rachetă balistică în Pacific de pe un submarin de ultimă generație, demonstrând o parte din capacitățile sale de descurajare nucleară navală.
“Aceste date scot la iveală una dintre cele mai mari provocări la adresa securității naționale a Statelor Unite – China își dezvoltă rapid arsenalul nuclear și deschide calea către o eră fără precedent de instabilitate în jurul celor mai periculoase arme din lume. De-a lungul anilor, liderii americani au elaborat și rafinat o strategie de descurajare nucleară menită să descurajeze Rusia, adversarul principal. Acum, SUA trebuie să se pregătească să înfrunte două mari puteri rivale, ambele deținând capacități nucleare substanțiale. (…) O nouă perioadă de incertitudine și neîncredere riscă să reaprindă cursa înarmărilor nucleare”, explică The Wall Street Journal în analiza sa publicată înaintea întâlnirii trilaterale dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin.
Tensiunile sunt amplificate și de dispariția ultimului acord major care limita arsenalele nucleare ale SUA și Rusiei. Tratatul New START, care stabilea limite pentru armele nucleare strategice ale celor două țări și prevedea mecanisme de verificare și monitorizare reciprocă, a expirat în februarie. Este pentru prima dată în aproximativ jumătate de secol când arsenalele nucleare strategice ale Washingtonului și Moscovei nu mai sunt limitate de un acord bilateral obligatoriu.
Vladimir Putin a propus menținerea voluntară, pentru încă un an, a limitelor prevăzute de tratat, în timp ce negocierile pentru un nou acord continuă. Administrația Trump susține însă că orice viitor acord ar trebui să includă și China, care până acum a refuzat negocierile privind limitarea arsenalului nuclear, argumentând că deține mult mai puține arme decât SUA și Rusia.
În acest context, Donald Trump anunțase că intenționează să discute despre controlul armamentului nuclear cu Xi Jinping și Vladimir Putin, în cadrul trilateralei de la Shenzhen. Totuși, negocierile sunt dificile deoarece cele trei state au interese diferite: Rusia ar prefera evitarea unei noi extinderi a arsenalului american, dat fiind războiul din Ucraina, în timp ce China nu dorește să accepte restricții asupra programului său nuclear. Există și riscul ca Beijingul să folosească negocierile pentru a obține concesii din partea SUA în alte domenii, precum sprijinul american pentru Taiwan.
“China a refuzat constant să participe la negocieri care ar putea limita dimensiunea arsenalului său nuclear, cu argumentul că deține mai puține arme decât SUA. (…) Poziția Ministerului chinez al Afacerilor Externe este că armata menține o capacitate nucleară la un nivel minim necesar pentru securitatea națională și că nu are intenția de a se angaja în vreo cursă a înarmării”, mai evidențiază jurnaliștii WSJ.
Un alt motiv de îngrijorare este creșterea capacității de îmbogățire a uraniului. Potrivit unei analize realizate de cercetători de la Universitatea Harvard, aceasta s-a dublat în ultimii șase ani și depășește necesarul pentru utilizarea civilă. O instalație din provincia Sichuan ar putea produce uraniu puternic îmbogățit pentru mii de focoase nucleare. China nu a oferit acces Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la această instalație.
Potrivit analiștilor, tensiunile sunt amplificate și de proiectul american de apărare antirachetă Golden Dome, o inițiativă a Administrației Trump. Sistemul ar urma să combine interceptoare terestre cu sateliți pentru protejarea teritoriului american împotriva rachetelor hipersonice și a altor amenințări cu rază lungă de acțiune. China și Rusia consideră proiectul “destabilizator” pentru că ar diminua factorul descurajator al arsenalelor lor nucleare.

În prezent Rusia și SUA dețin cele mai mari arsenale nucleare din lume, cu aproximativ 5.420 și respectiv 5.042 de focoase. China are aproximativ 620 de focoase. În cazul unei extinderi a arsenalului american, experții avertizează că atât Beijingul, cât și Moscova, ar putea răspunde prin dezvoltarea propriilor capacități nucleare. În lipsa unor acorduri, a unor mecanisme de verificare și a unor canale de comunicare eficiente, experții avertizează că cele trei puteri ar putea intra într-o nouă cursă a înarmării nucleare, mai dificil de controlat decât cea din perioada confruntării dintre SUA și URSS.
Analiza integrală pe The Wall Street Journal
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.