BNR se așteaptă ca inflația să crească ușor până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților și a energiei electrice, precum și al deprecierii leului. A menținut dobânda de referință la 6,5% pe an, nivel la care este din august 2024.

În ședința de astăzi, consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât: 

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În trimestrul III al acestui an (intervalul iulie-septembrie), inflația a înregistrat o scădere substanțială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025. Rata a urcat la 6,94% în octombrie, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum și ca efect al creșterii prețurilor la alimente.

În ședința de astăzi, consiliul de administrație a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026. Potrivit prognozei, rata anuală se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei și din evoluția cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată.

BNR explică faptul că incertitudini și riscuri decurg din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, din traiectoria cotației țițeiului, din măsurile potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, din evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și din criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor.

“În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, transmite Banca Națională. 

Următoarea ședință dedicată politicii monetare va avea loc pe 19 ianuarie 2027.

Grafic: TradingEconomics

Foto: Vlad Ispas/Dreamstime