Negocierile i-au implicat pe emisarul american Jared Kushner și pe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Vladimir Putin, după cum au relatat sub protecția anonimatului, pentru Reuters, cinci oficiali implicați în discuții. Kushner și Dmitriev s-au întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar revenirea gazului rusesc în Germania a fost principala temă de pe agenda discuțiilor. Ideea luată în calcul, explică Reuters, este ca un investitor american să preia o participație în compania care controlează conductele Nord Stream, ceea ce ar permite ulterior reluarea livrărilor de gaze către Europa.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Germania își asigura mai mult de jumătate din necesarul de gaze din Rusia, inclusiv prin cele două conducte Nord Stream care traversau Marea Baltică. Livrările au fost oprite după declanșarea războiului, iar în septembrie 2022 conductele au fost avariate în urma unor explozii subacvatice.
O asemenea înțelegere este însă dificil de realizat, explică experții consultați de Reuters. Nord Stream și gazul rusesc sunt în prezent vizate de sancțiuni americane și europene, astfel că reluarea livrărilor ar fi ilegală fără modificarea sau ridicarea restricțiilor. Administrația Trump ar putea renunța la unele sancțiuni , dar orice schimbare ar deveni extrem de dificilă dacă opoziția democrată ar obține controlul Congresului, după alegerile de la începutul lunii noiembrie.
De altfel, Germania se opune în prezent redeschiderii conductelor. Guvernul de la Berlin a explicat în repetate rânduri că și-a găsit surse alternative de gaze. Germania și alte state europene sunt, în același timp, principalii susținători militari ai Ucrainei, iar redeschiderea Nord Stream ar provoca o puternică opoziție la nivelul UE. Polonia și statele baltice se opun ferm revenirii la gazul rusesc, în timp ce partidul german AfD, cunoscut pentru poziționarea prorusă, susține redeschiderea Nord Stream.
Un alt obstacol este chiar proprietatea asupra companiei Nord Stream. 51% aparține Gazprom, companie controlată de statul rus, iar restul este deținut de companii germane, franceze și olandeze. Cele două companii germane nu vor să-și vândă participațiile, pentru a păstra influența Germaniei în cazul în care Gazprom își cedează partea. Reuters subliniază că, în acest moment, o reluare a livrărilor nu este considerată probabilă pe termen mediu. Totuși, discuțiile sunt relevante deoarece arată că Administrația Trump analizează inclusiv acorduri economice cu Rusia ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina.
În paralel, Kushner și Dmitriev discută și despre o posibilă vânzare către investitori americani și din Orientul Mijlociu a unor active europene deținute de compania petrolieră rusă Lukoil. Planul ar presupune implicarea agenției americane de investiții DFC, alături de investitori din Qatar și din Emiratele Arabe Unite, iar SUA ar urma să ridice sancțiunile care împiedică tranzacția.
Dezvăluirile Reuters apar într-un moment în care rolul administrației americane în reconfigurarea comerțului european cu gaze a devenit tot mai vizibil, inclusiv în România, unde există tot mai multe discuții despre importurile de gaze lichefiate americane prin Grecia.
Sursa: Reuters
Hartă: BBC
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.