”În pofida absenței unui acord privind formarea unui nou guvern după demiterea din luna mai, procesul de consolidare fiscală a României pentru anul 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au fost asigurate până în luna septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, argumentează S&P decizia.
Totuși, agenția de rating precizează că ar putea retrograda ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. ”Confirmarea ratingului reflectă așteptarea noastră de bază pe termen scurt ca România să formeze cu succes un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028”, mai transmite agenția.
”Pornim de la premisa că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic din România rămâne marcat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă un guvern în urma căderii cabinetului Bolojan, în luna mai. În pofida faptului că mai mulți candidați propuși pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină un mandat, președintele Nicușor Dan a respins solicitările privind organizarea unor alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puțin probabile, având în vedere că România nu a organizat astfel de scrutine parlamentare în istoria sa post-comunistă. Sondajele actuale de opinie sugerează că doar partidul de opoziție de dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – care deține aproximativ 20% din locurile din Parlament, dar care este creditat cu aproape 40% în intențiile de vot – ar beneficia în mod semnificativ de pe urma unor alegeri anticipate. Deși Parlamentul a reușit să avanseze cu legislația esențială pentru a facilita o rată ridicată de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) și pentru a susține un buget amplu de investiții publice (8,5% din PIB), absența unui guvern funcțional afectează predictibilitatea reformelor și umbrește guvernanța fiscală pe termen mediu. Din perspectivă istorică, deficitele fiscale ale României au crescut cu o valoare estimată la 1,3% din PIB în anii electorali”, se mai arată în comunicatul S&P.
S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB în 2026, în scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. De asemenea, preconizează că deficitul va ajunge la 5,8% din PIB în 2027 și va coborî la 5% din PIB în 2028.
”Deși măsurile fiscale pentru anul 2026 sunt clare, perspectivele bugetare pentru anii 2027 și 2028 rămân incerte. Anticipăm că România va continua procesul de consolidare bugetară, în conformitate cu cerințele procedurii privind deficitul excesiv în care se află în prezent (procedură declanșată în 2020). Estimăm că efortul fiscal din 2027 se va concentra asupra componentei de cheltuieli, în special prin majorări controlate ale salariilor și pensiilor din sectorul public, după o perioadă de doi ani de înghețare a acestora. Totuși, această abordare trebuie să țină cont de planul fiscal-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în anul 2031. În acest context, considerăm că există o marjă limitată pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, mai scrie S&P.
S&P este a treia și ultima mare agenție de rating care a publicat raportul privind România, în acest an. Anterior, Fitch și Moody’s au decis să mențină ratingul la ultima treaptă recomandată investitorilor. Totuși, Fitch a menționat că “inițial decizia comitetului de rating a fost una diferită, dar Emitentul (România) a făcut apel și a furnizat informații suplimentare”, ceea ce înseamnă, cel mai probabil, că inițial decisese retrogradarea la “junk”.
Ulterior publicării raportului, agenția de rating Fitch a avertizat că România riscă să fie retrogradată la categoria “junk”, pe fondul crizei politice prelungite, și a atras atenția că, cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, “cu atât mai mult ridică semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară“.
La o săptămână după Fitch, Moody’s a luat aceeași decizie și a menținut ratingul de țară, însă, a avertizat că România are instituții și mecanisme de guvernanță mai slabe decât alte state cu ratinguri similare, în special în ceea ce privește controlul corupției și eficiența politicii fiscale. La scurt timp după ce a confirmat calificativul României, Moody’s a atras atenția că lipsa unui acord asupra legii salarizării și pierderea fondurilor europene crește riscurile fiscale și pune sub semnul întrebării cât de durabilă este corecția deficitului.
După eșecul învestirii Cabinetului Mureșan, Moody’s a avertizat că cel mai recent eșec în formarea unui guvern ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea fiscală a României, după 2026. Agenția de rating consideră că este puțin probabil ca bugetul pe 2027 să fie adoptat până la finalul anului și că anticipatele sunt foarte posibile, în ciuda opoziției președintelui.
Foto: Sallyeva | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.