Institutul european Copernicus a publicat al zecelea raport privind starea oceanelor, care se concentrează atât pe monitorizarea oceanului planetar, în general, cât și pe cea a mărilor regionale ale Europei. Conform raportului, cantitatea totală de căldură stocată în ocean a atins în 2025 cel mai mare nivel înregistrat până atunci. De asemenea, oceanul planetar a devenit, pe medie, cu aproximativ 17% mai acid în ultimii 40 de ani, ceea ce înseamnă că salinitatea apelor a scăzut.
Apele Atlanticului, Pacificului tropical și cele din vestul Australiei, cunoscute deja ca având o salinitate mai ridicată, au devenit și mai sărate între 2011 și 2024, dar regiunile cu ape mai puțin sărate, cum ar fi Pacificul de Nord, Oceanul Indian de Est și părți din fluviile Congo și Amazon, au înregistrat o salinitate și mai scăzută.
Aceste evenimente a fost precedate, în 2024, de valuri de căldură record (ca temparatură și durată) care au afectat Marea Mediterană și Marea Neagră. În urmă cu doi ani, în anumite zone ale celor două mări s-au înregistrat valuri de “căldură marină” care au durat peste 30 de zile, iar temperaturile medii au ajuns în unele regiuni să fie cu +4,6°C mai mari.
“Marea Mediterană a înregistrat cel mai mare număr de zile cu valuri de căldură marină în ultimele două decenii, iar Mediterana de Est a înregistrat cel mai mare număr, cea mai lungă durată medie și cele mai intense valuri de căldură marină din ultimele două decenii. În plus, creșterea nivelului mării în Marea Mediterană a fost inegală între 1993 și 2024, determinată de diferențele de temperatură și salinitate ale apei între bazinele estice și vestice”, se mai arată în raport.
Pe lângă căldura extremă, în 2024 și furtunile au provocat pagube semnificative în regiune. În februarie, furtuna Louis, unul dintre cele mai extreme evenimente meteorologice înregistrate în zonă în ultimul deceniu, a lovit două porturi spaniole, generând valuri de peste 8 metri și provocând perturbări ale transportului, pene de curent pe scară largă și un deces. Tot în 2024, o furtună intensă a dus la o scădere record, de 153 de centimetri, a nivelului mării în Golful Botnic din Marea Baltică.
Regiunile polare se confruntă, de asemenea, cu schimbări semnificative, care afectează comunitățile de coastă și viața marină. În Arctica, suprafața medie lunară a gheții marine a scăzut cu aproximativ 490.000 kmp pe deceniu, între 1979 și 2025. Asta echivalează cu pierderea unei suprafețe înghețate de dimensiunile Spaniei, la fiecare zece ani.
Pe măsură ce gheața maritimă se retrage, zonele de coastă care erau anterior protejate de aceasta sunt din ce în ce mai expuse vântului și valurilor, care accelerează procesul de eroziune.
Sursa: Copernicus
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.