Uniunea Europeană și Canada “văd lumea cu aceiași ochi”, a declarat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, când a propus Canadei să devină “primul membru asociat al UE”. Premierul canadian Mark Carney a acceptat cu entuziasm ideea și a vorbit despre o “alianță pentru viitor”, bazată pe “cooperare profundă” și pe “reziliență colectivă”.
Canada a încheiat deja un acord comercial cu blocul comunitar (CETA), în baza căruia sunt eliminate mai multe tarife de import pentru mărfurile comercializate între cele două părți. O cooperare mai strânsă cu Europa ar putea însemna pentru Canada alinierea la strategiile industriale europene, colaborarea în domeniul apărării și al inteligenței artificiale, precum și participarea la programe europene de cercetare și de schimburi pentru studenți.
Principalul catalizator pentru apropierea de Europa este Donald Trump. Amenințările sale repetate cu tarife, conflictul comercial și afirmațiile despre transformarea Canadei în “al 51-lea stat al Americii”. Trump a calificat restrângerea relațiilor dintre UE și Canada drept “ridicolă” și a spus că statutul de “membru asociat” ar putea fi considerat “un act de ostilitate” la adresa SUA. De asemenea, a amenințat cu tarife vamale mai mari și chiar cu oprirea unor importuri europene, la fel cum a făcut cu cele canadiene.
Pentru UE, Canada este, la rândul său, un partener atractiv: o “putere medie” stabilă, cu viziuni similare, bogată în minerale esențiale, pământuri rare și – după cum Carney nu s-a putut abține să remarce – cu “bune maniere”. În plus, entuziasmul neîngrădit al Canadei față de UE reprezintă un impuls binevenit, după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare.
Propunerea a generat însă și multă nedumerire la Bruxelles și în capitalele europene, observă The Guardian. Problema este că statutul de “membru asociat” nu există în tratatele Uniunii, iar crearea unui asemenea statut ar necesita modificarea acestora, lucru pe care statele membre nu par pregătite să îl ia în calcul. Există acorduri de asociere, precum cele cu Ucraina, Republica Moldova sau Georgia, însă acestea sunt în principal etape către o eventuală aderare. Canada nu poate aspiră la aderarea deplină, deoarece nu se află în Europa.
Totuși, acest concept nu este nou. UE vorbește despre un “al doilea cerc” încă din vremea lui Jacques Delors – un “inel exterior” de țări legate de un nucleu interior de membri prin valori comune, comerț liber și cooperare în domeniul securității, dar fără drepturi depline de vot sau integrare normativă completă, explică publicația britanică. Comunitatea Politică Europeană – platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei promovată de Emmanuel Macron, este o variantă a acestei idei. Și cancelarul german Friedrich Merz a propus recent un statut de “membru asociat” pentru Ucraina. Țări din Spațiul Economic European și din Asociația Europeană a Liberului Schimb, precum Norvegia, Islanda și Elveția, au deja relații foarte apropiate cu UE, beneficiind de acces la piața unică, dar adoptă în mare parte regulile europene fără a avea drept de vot asupra lor la Bruxelles.
Într-un articol publicat chiar în The Guardian, Fabian Zuleeg, directorul executiv al Centrului de Politici Europene, a sugerat că Canada și Europa au nevoie, mai degrabă, de un “parteneriat integrat” – un model care lasă deoparte accesul la piața unică, concentrându-se în schimb pe o colaborare concretă în domenii precum apărarea, lanțurile de aprovizionare și programele UE, cum ar fi Orizont și Erasmus+.
Alberto Alemanno, profesor de drept al Uniunii Europene, a subliniat că un compromis realist între UE și Canada ar trebui să depășească cadrul CETA și ar putea să semene mai mult cu tipul de cadru adaptat specific relației dintre UE și Elveția. Totuși, adevărata importanță a oricărui nou statut formal, a afirmat el, ar consta în faptul că acesta ar putea transforma UE într-un “centru instituțional în jurul căruia alte democrații își organizează autonomia strategică – fără a adera însă la Uniune”.
Analiza integrală pe The Guardian
Foto: X/@MarkJCarney
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.