Este vorba despre siturile Narsarsuaq, a cărui populație s-a redus la doar câteva zeci de locuitori după ce Statele Unite și-au închis baza militară Bluie West One în anii 1950, și Mestersvig, un avanpost militar folosit de Sirius Dog Sled Patrol, o unitate daneză de forțe speciale, au declarat două persoane familiarizate cu situația, citate de Reuters.
În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10 mii de militari în Groenlanda. În prezent, singura care mai funcționează este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani.
Deschiderea celor două baze militare face parte dintr-un acord încheiat de SUA și Danemarca asupra Groenlandei, zilele trecute. Deși textul final nu a fost făcut public, la momentul respectiv Donald Trump a spus că înțelegerea nu presupune niciun cost pentru Statele Unite și îi permite “să facă ceea ce este necesar” pentru asigurarea securității insulei. În plus, liderul american susține că acesta prevede că niciun adversar al SUA nu va putea face investiții strategice sau să aibă o prezență militară fără aprobarea scrisă din partea administrației americane. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să comenteze detaliile acordului, reiterând o declarație anterioară potrivit căreia semnarea acestuia ar “asigura și apăra securitatea Groenlandei și a Statelor Unite”.
La rândul ei, Danemarca susține că acordul plasează securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, alianța militară de apărare, în loc ca aceasta să rămână exclusiv în responsabilitatea Statelor Unite și a Danemarcei.
Danemarca, Groenlanda și Statele Unite sunt așteptate să semneze noul acord marți, la ora locală 10:30 (17:30 ora României), în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York. Trei surse, citate de Reuters sub protecția anonimatului, au afirmat că detaliile acestuia nu vor fi stabilite definitiv până la semnarea sa.
Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a afirmat în repetate rânduri că dorește ca Statele Unite să controleze Groenlanda și care, în anumite momente, a refuzat să excludă folosirea forței militare sau a presiunilor economice pentru dobândirea teritoriului danez semiautonom. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor.
Amenințările lui Trump, care au atins punctul culminant în ianuarie, au declanșat o criză diplomatică în interiorul NATO și au determinat Danemarca și Groenlanda să înceapă negocieri cu Washingtonul pentru reducerea tensiunilor.
Sursă: Reuters
Foto: Nadzeya Haroshka| Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.