Cercetătorii de la Imperial College London precizează că schimbările climatice nu au fost cauza directă și unică a prăbușirii și că dezastrul din 26 august a rezultat dintr-o combinație de factori naturali și climatici. Regiunea s-a încălzit cu aproximativ 2 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, iar lunile iulie și august 2026 au fost cele mai calde înregistrate pe plan local. În zilele premergătoare prăbușirii, temperaturile au depășit cu 5 grade media ultimilor 30 de ani.

De asemenea, altitudinea la care se înregistrează pragul de îngheț în Himalaya a crescut cu aproape o sută de metri, începând cu anii 1980. Versanții au fost slăbiți de temperaturile mai ridicate și de perioadele mai lungi de dezgheț. Un alt posibil factor a fost cutremurul cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter din 2015 care ar fi putut contribui la destabilizare.

Un bloc de aproximativ 200 de mii de metri pătrați de gheață și rocă s-a desprins de pe muntele Langtang Lirung, aproape de granița Nepalului cu Tibetul (China), și a căzut aproximativ 1.400 de metri. Impactul a provocat un cutremur, iar viitura s-a propagat în aval cu viteze de peste 180 km/h, potrivit datelor citate de The Guardian. În urma catastrofei, peste 1.300 de persoane au murit și alte 5.000 sunt încă date dispărute.

Comunitățile din Nepal plătesc cu viața pentru o criză alimentată de emisiile provenite de la combustibilii fosili, generate la mii de kilometri distanță. Atunci când încălzirea globală destabilizează «Acoperișul Lumii», nicio măsură de adaptare la nivel local nu poate proteja pe deplin populațiile vulnerabile din aval de o asemenea amploare a distrugerilor. Fără o acțiune mult mai rapidă de tranziție către eliminarea completă a emisiilor din combustibili fosili, vom asista inevitabil la și mai multe dezastre de asemenea proporții în anii ce vor urma”, a declarat Friederike Otto, profesor de științe climatice la Imperial College din Londra.

Râurile din întreaga lume au trecut, în 2025, printr-unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele decenii, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), citate de Reuters. Peste o treime dintre bazinele hidrografice au înregistrat debite sub nivelul normal, în timp ce rezervele de apă din sol, lacuri, pânza freatică, gheață și zăpadă sunt în scădere de un deceniu. OMM avertizează că această tendință reduce rezervele care pot susține populația în perioadele de secetă, iar pierderile de ghețari înregistrate pentru al patrulea an consecutiv în toate regiunile lumii pot accentua pe termen lung lipsa apei.

Surse alternative: The Guardian, Reuters

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday