În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai țărilor la NATO, desfășurată la Bruxelles la jumătatea lunii iulie, reprezentantul american Matthew Whitaker le-a cerut statelor membre să contribuie la slăbirea și desființarea treptată a Curții Penale Internaționale (CPI) și să se retragă din documentul său fondator, Statutul de la Roma, potrivit a trei diplomați din NATO citați sub protecția anonimatului de către Politico. Whitaker a conchis prin a spune că “vom urmări îndeaproape cine este alături de America”.
Presiunile asupra aliaților pentru a părăsi CPI, alimentate de temerile lui Trump că oficiali americani ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru crime de război, fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației împotriva organismelor și normelor internaționale – obstacole pentru libertatea de acțiune a SUA.
Până în prezent, Casa Albă a acționat pentru retragerea SUA din Acordul Climatic de la Paris, pentru ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății, a încheiat participarea SUA la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a făcut presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spațial organizat săptămâna aceasta la Paris.
În paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea americană a transmis delegațiilor NATO un document în care se afirma: “Statele Unite vor demantela sistematic capacitățile CPI. (…) Vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru retragere”. De asemenea, americanii au cerut aliaților “să analizeze amenințarea” reprezentată de CPI pentru propriile lor țări, “să condamne public depășirea atribuțiilor” de către Curte și “să înceteze imediat” orice sprijin material acordat acesteia. “Să punem capăt, o dată pentru totdeauna, acestei mascarade a CPI”, se arată în document. Aproape toate statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, cu excepția Turciei și Statelor Unite, au semnat Statutul de la Roma. Curtea a fost înființată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzați de cele mai grave crime , inclusiv genocid și crime de război.
Campania americană împotriva CPI a fost lansată în această vară de Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. “CPI și aliații săi poartă un război împotriva țării noastre nu cu gloanțe sau cu rachete, ci prin statute, acorduri și forța așa-numitului drept internațional. Dacă ei cred că ne pot lipsi de suveranitate, le vom arăta ce înseamnă cu adevărat hotărârea americană”, a declarat Rubio pe 13 iulie.
Ultima anchetă a CPI privind oficiali americani a fost deschisă în 2020, când Curtea a investigat presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan. Între timp, au apărut apeluri pentru investigarea atacurilor americane asupra unor ambarcațiuni din Caraibe, în cadrul operațiunilor antidrog.
Campania vine și într-un moment delicat pentru NATO. Alianța a fost supusă unor tensiuni puternice după ce numeroase țări europene au refuzat să participe la războiul SUA împotriva Iranului, provocând furia lui Donald Trump. La începutul anului, amenințările președintelui american privind anexarea Groenlandei aproape au dus la o ruptură a relației cu americanii. Alianța a reușit în mare parte să acopere aceste fisuri la reuniunea anuală de la Ankara, din iulie.
Sursă: Politico
Foto: Robert Paul Van Beets | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.