Din cele 78 de tone de aur, 27 de tone au fost relocate fizic, în timp ce restul au fost vândute la New York și răscumpărate la Londra. Banca centrală a Olandei (DNB) spune că “sperăm să nu folosim niciodată aceste rezerve” dar invocă “tulburări geopolitice tot mai mari” pentru a-și justifica mișcarea. Financial Times observă că acesta este deja un trend în Europa, numeroși politicieni cerând repatrierea rezervelor păstrate de decenii în America de teamă că Donald Trump le-ar putea confisca pe fondul tensiunilor transatlantice tot mai mari.
Franța și-a retras tot aurul din Rezerva Federală de la New York între iulie 2025 și ianuarie 2026. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, care deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, a decis să stocheze jumătate din rezervele sale în țară și, începând din 2013 a mutat 674 de tone de aur de la Paris și de la New York la sediul său din Frankfurt. Totuși, Germania încă are o treime din rezerva sa de aur în SUA și a refuzat, la începutul acestui an, să o repatrieze complet.
Aurul a devenit în ultimul an cel mai atractiv mod de salvare a rezervelor, depășind titlurile americane de trezorerie. Pe măsură ce războaiele și insecuritatea energetică s-au extins, cotația sa a crescut cu 25%.
Sursa: FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.