Ilie Bolojan acuză PSD că, prin “sabotarea” legii salarizării, a făcut ca România să piardă fonduri europene, “dar și încrederea piețelor financiare și a partenerilor europeni”. Conform guvernului, absorbția granturilor PNRR depășește 90%.  

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, marți, bilanțul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că România a reușit să absoarbă peste 90% din fondurile nerambursabile și peste 95% din componenta de împrumuturi. El a afirmat că, atunci când a preluat mandatul, programul era “complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major”, iar guvernul pe care l-a condus a făcut eforturi pentru deblocarea și renegocierea acestuia.

“Presiunea mare a fost în acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, a declarat Bolojan. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, din cele aproximativ 13,6 miliarde de euro disponibile sub formă de granturi, rata de absorbție este estimată la 90,58%. O parte din bani a fost însă pierdută, inclusiv din cauza unor reforme neîndeplinite la timp.

Cea mai mare pierdere este legată de reforma salarizării din sectorul public. Pîslaru estimează că aproximativ 870 de milioane de euro sunt în risc de a nu mai putea fi atrași din cauza acestei reforme. Bolojan a pus direct această pierdere pe seama PSD: “Sumele pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal antireformist și scade credibilitatea față de piețe și partenerii noștri europeni”, a afirmat premierul.

În același timp, premierul a criticat modul în care unele instituții publice au gestionat proiectele finanțate prin PNRR. El a spus că administrația nu a avut, în multe cazuri, capacitatea de a planifica realist proiectele și de a le implementa la timp, ceea ce a dus inclusiv la supracontractare și întârzieri.

Un exemplu este sectorul Transporturilor, unde au fost semnate contracte pentru proiecte în valoare de aproximativ 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care, spre finalul programului, mai erau disponibili aproximativ 5,5 miliarde de euro pentru această componentă. Diferența reprezintă o supracontractare, iar proiectele care nu mai pot fi finanțate din PNRR vor trebui susținute ulterior din alte fonduri europene sau din bugetul național.

“Capacitatea administrației noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că nu am făcut evaluări corecte, am supracontractat pe multe dintre programe”, a spus Bolojan. Premierul a criticat și întârzierile în lansarea și implementarea proiectelor. În opinia sa, instituțiile statului ar trebui să înceapă proiectele cu un “sentiment al urgenței” încă din prima zi a viitoarelor programe de finanțare, pentru a evita acumularea întârzierilor și riscul pierderii fondurilor.

În bilanțul prezentat, Bolojan a enumerat printre principalele investiții finanțate prin PNRR Autostrada Moldovei, proiectele de renovare energetică a clădirilor, cloud-ul guvernamental și investițiile în energie regenerabilă. În educație, PNRR a finanțat dotarea școlilor și măsuri pentru elevii vulnerabili, iar în sănătate au fost prevăzute investiții în spitale regionale, ambulanțe, unități de terapie intensivă neonatală și cabinete de medicină de familie.

Bolojan a avertizat însă că reformele trebuie să continue și după încheierea PNRR. El a dat ca exemplu sectorul energetic, unde România a pierdut fonduri din cauza întârzierilor în înlocuirea unor capacități de producție care trebuiau dezafectate. El a avertizat că experiența PNRR trebuie folosită pentru îmbunătățirea administrației publice și pentru pregătirea următorului mare program european de finanțare. Dragoș Pîslaru a afirmat că viitorul program de finanțare, bazat pe Planul de Parteneriat Național și Regional, va avea un buget de aproximativ trei ori mai mare decât PNRR, ceea ce va necesita o capacitate administrativă mai bună.