Inflația din Zona Euro a accelerat puternic în august, ajungând la 3,3%, de la 2,9% în iulie, potrivit estimării preliminare publicate marți de Eurostat. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și depășește cu mult ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).
Prețurile la energie au fost cu 14,3% mai mari decât în august anul trecut, față de o creștere de 10,3% în iulie. Scumpirea petrolului și a gazelor vine în contextul războiului din Iran și al perturbărilor traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze.
Pe termen scurt, aceste date întăresc așteptările privind o nouă majorare a dobânzii de către BCE. Piețele financiare anticipează aproape în totalitate o creștere cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară la ședința din 10 septembrie, până la 2,5%. Ar fi a doua majorare din acest an, după cea din iunie. Datele privind inflația nu indică însă, deocamdată, o accelerare generalizată a prețurilor. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul și este urmărită îndeaproape de BCE pentru a evalua presiunile persistente asupra prețurilor, a scăzut de la 2,5% la 2,4%. Și inflația din servicii, o componentă importantă pentru politica monetară, a încetinit de la 3,3% la 3%.
În ceea ce privește situația economiilor mari din Zona Euro, inflația anuală a urcat în Germania de la 2,8% la 2,9%, în Franța de la 2,4% la 2,7%, în Spania de la 3,9% la 4,5% și în Italia de la 2,9% la 3,2%.
Analiștii atrag atenția că dacă scumpirea petrolului și gazelor rămâne concentrată în energie și nu determină creșteri mai mari ale salariilor, serviciilor și altor prețuri, presiunea asupra BCE ar putea rămâne limitată. Problema este că, dacă energia rămâne scumpă pentru o perioadă mai lungă, firmele pot transfera treptat costurile către consumatori, iar inflația se poate extinde în economie.
În acest context, economiștii sunt împărțiți în privința următoarelor decizii ale BCE. Majorarea din septembrie este considerată foarte probabilă, dar oficialii BCE nu au semnalat deocamdată că vor continua automat să crească dobânzile. Anterior, guvernatorul Băncii Centrale finlandeze, Olli Rehn, a avertizat că BCE va trebui să fie pregătită pentru un conflict de uzură în Orientul Mijlociu, care ar putea menține inflația la nivel ridicat și astfel să ofere argumentele necesare pentru creșterea dobânzii de referință.
Comentariile făcute de oficialul finlandez au fost publicate de Financial Times și marchează o schimbare către o poziție mai dură a unui factor de decizie care, până de curând, pusese un accent mai mare pe riscurile la adresa creșterii economice decât pe inflație. Acest lucru, subliniază FT, sugerează că sprijinul pentru o politică monetară mai restrictivă s-a extins în cadrul Consiliului guvernatorilor BCE.
Unii economiști anticipează încă două majorări ale dobânzilor în următorul an. Argumentul este că războiul din Iran nu dă semne de încheiere, ceea ce ar putea menține ridicate prețurile petrolului și gazelor și, în cele din urmă, ar putea alimenta și celelalte componente ale inflației. Ultima majorare a dobânzii de referință a fost făcută de BCE în iunie, când aceasta a devenit prima bancă centrală din G7 care a majorat costurile de împrumut ca răspuns la șocul energetic din Orientul Mijlociu. Atunci majorarea a fost cu 0,25%, până la 2,25%.
Noile discuții despre creșterea dobânzii vin după escaladarea ostilităților din Orientul Mijlociu. Duminică, Armata SUA au lovit lansatoare de rachete iraniene pe o insulă din Strâmtoarea Hormuz. Acesta a fost primul atac american asupra forțelor de la Teheran din ultima lună. Teheranul a ripostat lansând rachete către Iordania, iar întreaga situație a generat o creștere a prețului petrolului, care a depășit din nou 90 de dolari pe baril, cu 13% mai mult decât la începutul lunii august și cu aproximativ un sfert mai mult decât înainte de începerea conflictului, la sfârșitul lunii februarie. Marți, două petroliere au fost lovite de proiectile de origine necunoscută în timp ce ieşeau din Strâmtoarea Ormuz, fără a fi clar dacă există victime în rândul echipajelor.
Olli Rehn a remarcat, totuși, că Zona Euro a dat dovadă de o reziliență remarcabilă a creșterii economice. Cu toate acestea, a avertizat că creșterea bruscă a inflației care a urmat pandemiei de Covid-19 și invaziei Rusiei în Ucraina nu a fost inițial prevăzută în prognoze. “De aceea, Consiliul guvernatorilor BCE este destul de prudent în a formula judecăți definitive și [se arată] autocritic în privința oricărei prognoze în acest moment”, a mai spus oficialul.
Surse: Trading Economics, Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.