Wall Street Journal critică dur reacția politică și publică împotriva construirii de centre de date în Statele Unite, pe care o descrie drept o “panică” alimentată mai degrabă de anxietate și de dezinformare, decât de realitatea economică și tehnologică. Într-un editorial al boardului editorial, reacția împotriva acestor investiții este prezentată ca un test pentru capacitatea sistemului politic american de a face față transformărilor rapide provocate de inteligența artificială.
Opoziția față de centrele de date a pornit în principal de la impactul lor local, pe măsură ce boom-ul AI a dus la planuri pentru facilități tot mai mari și cu un consum enorm de energie. Comunitățile locale se tem că noile centre vor pune presiune pe rețelele electrice și vor crește facturile, vor consuma cantități importante de apă, vor produce zgomot și vor ocupa terenuri agricole. În unele cazuri, aceste temeri s-au transformat în proteste, moratorii și proiecte blocate, iar tema a devenit suficient de populară încât politicieni din ambele mari partide americane să înceapă să se distanțeze de centrele de date.
Editorialul pornește de la o întrebarea “Poate sistemul politic american să răspundă provocărilor unei epoci care se schimbă rapid?”. În opinia boardului Wall Street Journal, valul de opoziție față de centrele de date oferă motive de îngrijorare. Publicația susține că aceste centre, care arată adesea asemenea unor depozite uriașe, sunt infrastructura esențială pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. SUA se află într-o competiție directă cu China în acest domeniu, iar o eventuală pierdere a avantajului american nu ar avea doar consecințe economice, ci și de securitate națională. “Fără energia și centrele de date care să o alimenteze, siguranța și prosperitatea Americii vor fi compromise”, argumentează boardul editorial.
În acest context, Wall Street Journal consideră paradoxal faptul că centrele de date au ajuns să fie tratate în campaniile electorale americane ca una dintre marile probleme ale țării, în condițiile în care ele reprezintă investiții care creează locuri de muncă și generează venituri fiscale pentru comunitățile locale.
Opoziția nu mai vine doar din partea activiștilor de mediu sau a politicienilor de stânga. Editorialul remarcă faptul că politicieni democrați și republicani se alătură campaniei împotriva extinderii centrelor de date. Bernie Sanders a cerut o pauză la nivel național pentru aprobarea unor noi proiecte, în timp ce guvernatori precum Josh Shapiro, în Pennsylvania, au impus restricții. În Texas, guvernatorul republican Greg Abbott a suspendat temporar noi construcții pentru a verifica impactul asupra consumului de energie și de apă. Și vicepreședintele JD Vance a recunoscut că există o problemă reală atunci când noile centre de date determină creșterea costurilor pentru consumatorii locali.
Pentru Wall Street Journal, această reacție reflectă o problemă mai profundă: lipsa leadershipului politic în explicarea transformării economice prin care trece SUA. Publicația evidențiază și că industria AI și-a făcut singură un deserviciu. Companiile au alimentat anxietatea privind o posibilă dispariție masivă a locurilor de muncă și, în același timp, nu au explicat suficient de bine comunităților locale ce beneficii pot aduce centrele de date.
Dar, susține editorialul, acestea sunt probleme care pot fi rezolvate prin politici publice și printr-o mai bună distribuire a costurilor. Nu justifică blocarea infrastructurii de care depinde dezvoltarea inteligenței artificiale. Boardul Wall Street Journal insistă asupra faptului că centrele de date nu sunt sinonime cu inteligența artificială. Peste 5.400 de astfel de centre funcționează deja în SUA și susțin o mare parte din economia digitală: videoconferințe, streaming, comerț online, aplicații pentru telefoane și tranzacții financiare. Dacă centrele de date ar fi oprite, susține publicația, o mare parte din economia modernă ar fi afectată.
Noile centre de mari dimensiuni sunt însă necesare în special pentru antrenarea și funcționarea modelelor AI. Iar utilizarea inteligenței artificiale depășește deja zona chatboturilor. Companiile o folosesc pentru creșterea productivității, producătorii industriali pentru eficientizarea proceselor, utilitățile pentru anticiparea dezastrelor naturale și reducerea întreruperilor de curent, iar sistemele medicale pentru diagnosticarea mai rapidă a unor boli și dezvoltarea unor tratamente.
Wall Street Journal respinge și ideea că aceste centre ar aduce beneficii reduse comunităților. În Virginia, de exemplu, zona Loudoun County, supranumită “Data Center Alley”, beneficiază de venituri fiscale atât de importante încât, potrivit unei analize citate de publicație, eliminarea centrelor de date ar putea obliga proprietarii de locuințe să plătească în medie cu aproximativ 5.800 de dolari mai mult pe an pentru menținerea acelorași servicii publice. În Louisiana, veniturile fiscale generate de un centru de date Meta au permis acordarea unor bonusuri de până la 50 de mii de dolari profesorilor din Richland Parish.
Editorialul contestă și imaginea centrelor de date ca mari consumatoare de resurse. În ceea ce privește poluarea, Wall Street Journal arată că emisiile de CO2 asociate acestora provin în principal de la centralele pe gaze care le furnizează energia, în timp ce generatoarele moderne pe gaze emit mult mai puține particule fine, dioxid de sulf și monoxid de carbon decât industrii precum siderurgia.
Publicația arată că noile centre folosesc sisteme care recirculă apa și citează exemplul unui centru Microsoft din Wisconsin care ar urma să consume în acest an o cantitate de apă echivalentă cu aproximativ patru piscine olimpice. Pentru comparație, Wall Street Journal susține că terenurile de golf consumă de aproximativ 30 de ori mai multă apă.
În privința facturilor la electricitate, boardul editorial respinge ideea că centrele de date sunt principala cauză a scumpirilor. Citează un studiu al Electric Power Research Institute potrivit căruia, între 2015 și 2024, centrele de date au contribuit în anumite condiții la reducerea tarifelor pentru gospodării prin împărțirea costurilor fixe ale rețelei între un număr mai mare de consumatori.
În același timp, publicația admite că centrele de date pot pune presiune pe rețelele electrice și consideră esențial ca dezvoltatorii să suporte costurile suplimentare pe care le generează. Potrivit editorialului, majoritatea dezvoltatorilor au acceptat deja acest principiu, iar Administrația Trump a contribuit la negocierile dintre companiile AI, furnizorii de energie și autoritățile locale.
În acest punct apare și poziția președintelui, care a criticat luni opoziția față de centrele de date și a avertizat că localitățile care le resping riscă să piardă investiții, locuri de muncă și venituri fiscale. Trump a susținut că, dacă SUA blochează aceste proiecte, China va fi principalul beneficiar. Mesajul său vine în aceeași direcție cu argumentul central al Wall Street Journal: problema nu este dacă centrele de date trebuie construite fără limite, ci dacă SUA pot găsi o modalitate de a le construi suficient de repede pentru a nu pierde cursa tehnologică cu China, protejând în același timp comunitățile care suportă costurile locale.
Editorialul încheie într-o notă tranșantă: opoziția față de centrele de date ar fi alimentată mai mult de frica față de schimbarea tehnologică decât de efectele reale ale acestor investiții. În viziunea boardului, blocarea proiectelor care extind infrastructura AI riscă să repete conflictele politice care au apărut anterior în jurul fracturării hidraulice și exporturilor de gaze naturale lichefiate — proiecte pe care publicația le consideră importante pentru prosperitatea și securitatea SUA.
Surse: WSJ, The Guardian
Foto: John Mcadorey | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.