Bloomberg: Țările NATO din estul Europei vor să acopere o parte din costurile bazelor SUA de pe teritoriul lor pentru a descuraja tentativa Administrației Trump de a reduce prezența militară americană pe flancul estic al Alianței.

Țările est-europene membre NATO oferă să suporte o parte mai are a costurilor trupelor americane stațioante pe teritoriul lor, în încercarea de a descuraja Administrația Trump să reducă prezența militară americană în regiune, potrivit unor surse familiarizate cu situația citate de Bloomberg.

Inițiativa este pregătită pentru o reuniune a alianței la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby. Demersul reflectă urgența menținerii unei capacități de descurajare credibile împotriva Rusiei, în contextul în care SUA desfășoară o evaluare de șase luni a prezenței sale militare în Europa.

Revizuirea include un chestionar transmis de SUA, document consultat de Bloomberg, care trebuie completat până pe 28 august și care a surprins capitalele europene. Acesta evaluează gradul de susținere pentru planurile lui Donald Trump, întrebând inclusiv dacă statele au sprijinit “în mod public” politica sa externă, ce restricții aplică privind utilizarea bazelor militare americane și dacă alocă fonduri pentru companii americane din industria de apărare.

Efectivele trupelor americane din Europa variază între 80 de mii și 100 de mii de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind staționate în Germania. Țările din Europa de Est găzduiesc mai puține trupe, de la câteva sute în statele baltice până la câteva mii în Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO își vor exprima dorința fermă de a găzdui cât mai multe trupe americane, motiv pentru care s-au arătat dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli, au precizat sursele citate de Bloomberg.

Cele mai mari state europene membre NATO discută pentru a-și coordona răspunsul, astfel încât să evite să declanșeze o reacție negativă din partea președintelui american Donald Trump, care a izbucnit după ce acestea au refuzat să participe la atacurile comune SUA-Israel împotriva Iranului. Mulți dintre acești aliați consideră în mare parte chestionarul, pe care îl atribuie lui Colby, o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic în schimbul protecției americane.

După șocul inițial, între capitale s-a conturat un consens privind un răspuns constructiv și, în general, o înțelegere comună potrivit căreia toți aliații au în continuare nevoie și își doresc prezența trupelor americane în Europa, au mai precizar sursele. “Există probleme asupra cărora suntem de acord cu Statele Unite și probleme asupra cărora nu suntem de acord. În timp, vom răspunde și acestui chestionar”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb după ce Bloomberg a relatat pentru prima dată despre existența chestionarului.

Oana Lungescu, cercetătoare la think tank-ul britanic RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a remarcat că înțelegerile privind desfășurarea trupelor și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, dar în general sunt mai puțin directe și mai puțin conflictuale, mai arată Bloomberg. “Această măsură riscă să încurajeze concurența între aliații care încearcă să fie pe placul Washingtonului”, a spus ea, adăugând că, deși un anumit proces al SUA privind revizuirea ar putea fi util, până acum administrația nu s-a bazat prea mult pe acest proces, ci mai degrabă pe “loialitatea percepută, afinitatea ideologică și capriciile președintelui, decât pe strategia pe termen lung, percepția amenințărilor și necesitatea unității NATO”.

Sursă: Bloomberg

Foto: Media Ltd | Dreamstime.com