Ministrul Finanțelor atrage atenția că România a depășit pragul de împrumut de 60% din PIB și, ca urmare, nu mai pot fi făcute creșteri suplimentare de salarii.

Alexandru Nazare a scris pe pagina sa de Facebook că, în acest moment, în care România are o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune și că Legea responsabilității fiscal – bugetare NU permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit.

Comentariile ministrului de Finanțe vin în urma ședinței de Guvern în care a prezentat situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare. Oficialul arată că cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026, iar depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Mai exact, România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. Alexandru Nazare atrage atenția că de aceste aspecte trebuie să se țină cont inclusiv în definitivarea noii legi a salarizării.

“În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente” se arată în mesajul ministrului.

Alexandru Nazare mai spune că orice inițiativă din această perioadă trebuie făcută astfel încât să se încadreze în actualul cadru fiscal-bugetar, întrucât Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.

“În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor.”

În ceea ce privește traiectoria României de ajustare convenită la nivel european,  pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024. Toate acestea, în contextul în care România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară.

Ministrul Finanțelor mai relevă că rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte, însă mesajul său în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.

“Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.” mai arată acesta.

În final, Alexandru Nazare spune că aceste lucruri contează pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare, dar și un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.