Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a ajuns la 5,33%, cel mai ridicat nivel din 2007. Randamentele celor pe zece ani sunt la 4,7%, un nivel la care au mai fost, episodic, în toamna anului 2023. Pentru comparație, la același tip de bonduri, România, o țară aflată la limita ratingului “Junk”, s-a împrumutat în februarie cu 6,3%, la un moment la care dobânzile SUA erau la 4%. Acum, titlurile românești pe 10 ani se tranzacționează la un randament de 7%, cele britanice la 5,07%, cele franceze la 4,10%, iar cele germane la 3,26%.
Dar o analiză a Financial Times arată că investitorii încearcă să scape de titlurile de stat cu scadențe foarte lungi, așa cum ar fi cele la 30 de ani, inclusiv randamentul celor germane urcând la 3,78% – cel mai ridicat nivel de la criza Zonei Euro din 2011.
În Marea Britanie, randamentul a urcat cu 0,04 puncte, până la 5,86%, aproape de maximul înregistrat după 1998. În Japonia, indicatorul s-a apreciat cu 0,06 puncte, până la 4,14%, aproape de valoarea maximă istorică.
FT observă că costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut brusc după începutul războiului dintre SUA și Iran, pe 28 februarie, pentru că scumpirea petrolului a amplificat temerile privind un șoc inflaționist de lungă durată, care ar forța băncile centrale să crească dobânzile de refinanțare.
În același timp, cheltuielile “balonate” ale guvernului american (inclusiv cele militare) au adus datoria SUA aproape de 40 de mii de miliarde de dolari. Nevoia de reducere a taxelor pentru a proteja companiile și populaía de impactul economic al prețurilor mai mari la energie aduce un risc și mai mare de împrumuturi și, deci, de dobânzi și mai mari.
“Agravarea situației din Orientul Mijlociu este probabil un factor care contribuie la intensificarea îngrijorărilor legate de inflație și de situația fiscală a Statelor Unite. În Statele Unite nu există încă nicio voință de a aborda problema situației fiscale, iar acest lucru afectează din ce în ce mai mult segmentul pe termen lung al curbei randamentelor”, a declarat Derek Halpenny, de la Mitsubishi UFJ Financial Group, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Japonia.
Dar este posibil ca și bula AI să joace un rol. Anshul Pradhan, de la Barclays crede că, pe lângă deficitele bugetare și emisiunile corporative legate de inteligența artificială contribuie la creșterea dobânzilor. “Companiile Big Tech se orientează din ce în ce mai mult către piețele datoriei externe pentru a-și finanța cheltuielile enorme cu investițiile în inteligență artificială, cu un accent deosebit pe emiterea de datorii pe termen lung”. Barclays se așteaptă ca emisiunile totale de obligațiuni investment-grade în 2026 să atingă un record de 1.900 de miliarde de dolari, în creștere cu 30% față de anul trecut. Și analistul Mitsubishi UFJ Financial Group crede că “cererea fără precedent de capital pentru finanțarea investițiilor în inteligență artificială trebuie să joace, de asemenea, un rol aici”.
Analiza integrală pe Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.