Studiul, realizat de o echipă de cercetători din SUA și Mexic și publicat în revista Nature, arată că expunerea la particulele fine în suspensie (PM2.5) în primul an de viață ar putea contribui la apariția obezității infantile prin afectarea dezvoltării capacității de control al impulsurilor. Autorii studiului spun că este pentru prima dată când este identificat un posibil mecanism care explică legătura dintre poluarea aerului și creșterea în greutate la copii.
Cercetarea a analizat datele a 434 de copii din Ciudad de Mexico, născuți în perioada 2007-2008, urmărind nivelul de expunere la PM2.5 în timpul sarcinii și în primul an de viață, aceasta fiind o etapă importantă în dezvoltarea creierului. Ulterior, cercetătorii au evaluat capacitatea copiilor de a-și controla impulsurile, precum și indicatori precum indicele de masă corporală (IMC) și procentul de grăsime corporală.
Rezultatele au arătat că copiii expuși la cele mai ridicate niveluri de PM2.5 au prezentat dificultăți mai mari în controlul impulsurilor, iar aceste probleme au fost asociate cu un IMC mai mare și cu un nivel crescut al grăsimii corporale între vârstele de 4 și 8 ani. Cercetătorii consideră că expunerea timpurie la poluare poate influența comportamentele alimentare prin modificarea dezvoltării unor funcții cognitive implicate în autocontrol.
Particulele PM2.5 provin în principal din emisiile generate de traficul rutier, arderea combustibililor fosili și alte procese de combustie. Sunt asociate cu numeroase probleme de sănătate, de la demență la accidente vasculare cerebrale, iar cercetările anterioare au arătat că acestea au proprietăți care pot favoriza obezitatea, putând perturba metabolismul, și sunt asociate cu creșterea în greutate.
Specialiștii spun că oamenii pot reduce expunerea la PM2.5 prin utilizarea sistemelor de filtrare a aerului cu filtre HEPA sau a filtrelor MERV 13 ori mai performante. De asemenea, părinților li se recomandă să evite, pe cât posibil, zonele cu trafic intens și să rămână în interior atunci când aerul este puternic afectat de fumul provenit din incendii de vegetație. Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că măsurile individuale nu sunt suficiente și că este nevoie de politici publice mai eficiente pentru reducerea poluării și protejarea sănătății copiilor.
Cercetătorii consideră rezultatul ca fiind “inovator”, deoarece “o mare parte din cercetările privind obezitatea se concentrează în principal pe – și sunt influențate de – dietă și activitatea fizică, iar multe dintre ele s-ar putea să nu includă expunerile la factorii de mediu, inclusiv poluarea aerului”, potrivit lui Jamil Lane, coautor la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mt Sinai.
Totuși, studiul are mai multe limitări, printre care dimensiunea redusă a eșantionului și numărul limitat de covariate. Cecilia Moura, cercetătoare în domeniul transporturilor ecologice la Union of Concerned Scientists, care nu a fost implicată în cercetare, a declarat că rezultatele sunt valabile și că noile descoperiri “indică existența unor dovezi suficiente care susțin această corelație, astfel încât să justifice adoptarea de politici și reglementări menite să reducă expunerea la PM2.5”.
Sursă alternativă: The Guardian
Foto: Dmitriy Protsenko | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.