Investigația Consiliului Concurenței a fost demarată la finalul anului 2022, iar decizia de sancționare a celor mai mari zece bănci din România a fost anunțată duminică – 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), din care numai Banca Transilvania are de plătit 875,74 de milioane lei, la care se adaugă 85 de milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank, preluată de BT. BCR a fost amendată cu 577,36 milioane lei, urmată de Raiffeisen, Unicredit, BRD și ING Bank.
Consiliul Concurenței consideră că cele zece bănci au încălcat atât normele naționale, cât și pe cele europene de concurență, considerând că investigația sa a demonstrat că acestea și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Potrivit autorității de concurență, băncile participante la stabilirea ROBOR au realizat un schimb de informații confidențiale și strategice.
“În cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenței.
Lista băncilor sancționate:
-
Banca Transilvania: 875,74 milioane lei (la care se adaugă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România SA);
-
BCR: 577,36 milioane lei;
-
Raiffeisen: 442,49 milioane lei;
-
UniCredit: 431,03 milioane lei;
-
BRD: 412,47 milioane lei;
-
ING Bank: 405,91 milioane lei;
-
CEC Bank: 332,98 milioane lei;
-
Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei;
-
Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei;
-
Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, arată că ancheta nu a vizat reglementările generale din sistemul bancar, ci strict comportamentul anticoncurențial din perioada fixingului ROBOR. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul instituției. “Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. (…) Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a spus Chirițoiu.
Investigația a inclus și etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, întrucât s-a constatat încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurențiale, planuri ce vor trebui aprobate de Consiliul Concurenței.
Deciziile autorității sunt executorii, iar amenzile încasate vor deveni venituri la bugetul de stat, executarea lor fiind în sarcina ANAF. Cu toate acestea, băncile au dreptul de a ataca decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare care influențează direct costul creditelor în lei acordate companiilor, autorităților publice, dar și persoanelor fizice care au contractat împrumuturi înainte de anul 2019 și nu au trecut la indicele IRCC.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.