Reuters a scris, pe baza declarațiilor de la persoane familiarizate cu situația, că NATO va consolida apărarea pe flancul său estic cu o nouă structură care ar facilita desfășurarea rapidă a forțelor în Letonia și Estonia, în cazul unui război cu Rusia.
În prezent, forțele NATO din Țările Baltice și din nordul Poloniei se află sub comanda unui cartier general multinațional cu sediul în orașul polonez Szczecin. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune va permite alianței militare să desfășoare mai rapid trupe și echipamente militare.
Reuters explică faptul că atunci când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, sau între 40 de mii și 60 de mii de militari. Pe timp de pace, corpul există ca o structură de comandă minimă, cu funcții specializate precum artilerie, apărare aeriană și servicii medicale.
Potrivit surselor Reuters, Germania și Olanda au ajuns la un acord pentru a aloca apărării Letoniei și Estoniei corpul cu sediul în orașul german Munster. Totuși, este încă neclar când va intra în vigoare decizia și câți soldați vor intra sub comanda noii unități a cartierului general, în cazul unui conflict.
Oficiali din cadrul NATO au avertizat de mai multe ori că Rusia ar putea lansa un atac la scară largă pe teritoriul aliaților încă din 2029. Kremlinul a respins această evaluare, susținând că NATO alimentează tensiunile.
Separat, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut o conferință comună de presă cu liderii Țărilor Baltice, în urma vizitei sale în Lituania. Ea a declarat că “cetățenii celor trei țări experimentează ceva ce mulți credeau că aparține unei alte ere, alerte de raid aerian, familii care se adăpostesc, școli care se închid și întreruperi ale serviciilor de transport. Aceasta este realitatea de la frontiera de est a Europei în 2026. Astăzi se întâmplă aici, mâine va fi în altă parte, de-a lungul frontierei de est. Trebuie să fim clari în ceea ce privește semnificația, acestea nu sunt incidente izolate. Este o strategie deliberată din partea Rusiei care încearcă să destabilizeze societățile noastre democratice”.
Mai departe, președinta executivului european a spus că Rusia eșuează, la fel ca pe fronturile din Ucraina, și i-a lăudat pe locuitorii celor trei țări pentru că au rezistat și că au răspuns cu calm și responsabil.
Ursula von der Leyen a amintit că Lituania, Letonia și Estonia vor primi 12 miliarde de euro din programul SAFE de reînarmare și a afirmat că cele trei state vor primi 1,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru cheltuieli legate de apărare, supravegherea frontierelor, și securitatea economică, o premieră la nivelul Uniunii Europene.
Șefa Comisiei Europene a mai precizat că ar putea avea loc o evaluare comună a capacităților antidronă și de avertizare timpurie existente în regiune, împreună cu NATO, pentru a identifica eventuale lacune și pentru a le corecta. Anterior, Gitanas Nauseda, a cerut Uniunii Europene să ia măsuri concrete, nu doar să emită mesaje de solidaritate.
Surse alternative: Reuters, Comunicatul Comisiei Europene, Lrt.lt
Foto: X/@GitanasNauseda
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.