PSD, PNL, USR și UDMR se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Legea reprezintă un jalon din PNRR care trebuie îndeplinit până la 1 iulie și va intra în vigoare la începutul lui 2027.

Informația a fost anunțată de Administrația Prezidențială, care a precizat că cele patru partide din fosta coaliție de guvernare au semnat un acord în acest sens, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea președinției.

“Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de opt miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale”, a subliniat Administrația Prezidențială.

Urmează ca Ministerul Muncii să publice, luni, proiectul de lege și să demareze consultări publice. În paralel cu anunțul Administrației Prezidențiale, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat că reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung. A dat detalii că proiectul se bazează pe cinci piloni:

• o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală;
• o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
• limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță;
• instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
• sustenabilitate fiscală și încadrarea în țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal.

Potrivit Profit.ro, rămân exceptate de la aplicarea legii salarizării BNR, ASF, ANRE și ANCOM, iar pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8, față de 1 la 12 în prezent.

O altă noutate este reglementarea modalității de ierarhizare a funcțiilor, prin plasarea lor într-o structură de grade de salarizare. Metodologia în acest sens va fi propusă de Ministerul Muncii și aprobată de guvern.

Inițiativa mai prevede și acordarea unor sporuri, cum ar fi de 10% pentru control financiar preventiv ori de 40% pentru personalul implicat în implementarea de proiecte cu fonduri europene nerambursabile sau fonduri externe rambursabile. Totuși, suma sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu va putea depăși o cincime din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare. Sunt exceptate de la această limită sporurile de noapte și pentru munca suplimentară, mai explică Profit.ro.

Săptămâna trecută, premierul interimar Ilie Bolojan anunța că va depune în parlament, în calitate de senator, o nouă lege a salarizării bugetarilor. Declara, atunci, că vor fi fie majorări mici de salarii, fie creșteri mai mari, dar cu concedieri: “Guvernele din 2023-2024 au dat foc la acoperisul casei României, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcție în scop electoral. Când stingi focul, inevitabil apa mai distruge câte ceva ce oricum nu putea fi salvat. Să vii și să-l critici acum pe cel care stinge focul…”, mai afirma Bolojan.

Premierul Bolojan a anunțat, încă din martie, că va fi propusă o nouă lege a salarizării bugetarilor, și a dat de atunci asigurări că niciun salariu nu va scădea.

Foto: Dreamstime/Cam144tas