Ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, a explicat că statele lumii nu pot decide încă dacă să scoată din rezervele strategice mai mult petrol pentru a calma criza energetică provocată de războiul din Iran, pentru că nimeni nu știe cât va dura conflictul. Acesta a subliniat că rezervele fiecărui stat sunt limitate și nu pot fi folosite prea repede fără un plan clar.
În luna martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis cea mai mare intervenție din istorie pe piața petrolului – eliberarea a 400 de milioane de barili de țiței din rezervele strategice ale statelor membre, dublu față de intervenția de după invadarea Ucrainei de către Rusia, urmărind temperarea prețurilor în urma conflictului din Orientul Mijlociu. Măsura a avut efect pe termen scurt: petrolul s-a ieftinit atunci cu peste 11%, însă rezervele folosite atunci se apropie de epuizare.
Întrebat dacă statele G7 au început discuțiile privind o a doua eliberare de petrol din rezervele strategice, Roland Lescure a declarat pentru FT că problema nu a fost analizată la întâlnirea de la începutul acestei săptămâni. Acesta a explicat că reprezentanții statelor G7 că nu pot decide o nouă eliberare din rezerva strategică, până când nu se va afla cât va mai dura conflictul din Orientul Mijlociu,
Acesta a adăugat că chiar și după deschiderea Strâmtorii Hormuz, va dura câteva săptămâni până când aprovizionarea cu petrol va ajunge în Europa, Asia și alte regiuni, astfel încât o estimare privind momentul în care aceste fluxuri vor reîncepe va fi esențială și doar în acel context ar fi logic să facă o nouă eliberare din rezerve, pentru a asigura tranziția de la perioada conflictului către reluarea livrărilor.
Nici AIE nu plănuiește să elibereze petrol din rezerva strategică în perioada următoare. Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a declarat joi că se află “în contact frecvent” cu membrii săi în legătură cu criza energetică. El a afirmat că agenția este “gata să acționeze imediat”, dar “orice eliberare suplimentară de stocuri va depinde de evoluția piețelor și de o decizie a tuturor guvernelor membre”.
Țițeiul Brent se tranzacționează vineri dimineața la peste 105 dolari pe baril. Uniunea Europeană și-a redus prognoza de creștere economică pentru acest an și estimează acum o inflație mai mare decât anticipase anterior. Băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală din SUA și BCE, au decis să nu schimbe dobânzile, deoarece există prea multă incertitudine pe piață în acest moment.
Economiștii se tem de două scenarii, arată FT: fie economia încetinește puternic, fie apare “stagflația”, adică o combinație periculoasă între inflație mare și economie slabă. În ambele cazuri, populația și firmele ar resimți efectele prin prețuri ridicate și dificultăți economice.
În Franța, guvernul este presat să ofere mai mult ajutor populației și companiilor afectate de scumpirea carburanților. Totuși, Parisul încearcă să limiteze cheltuielile publice, deoarece deficitul bugetar este deja foarte mare. Guvernul francez estimează că războiul din Iran a adus costuri suplimentare de cel puțin 6 miliarde de euro pentru economia țării.
Sursa: Financial Times
Foto: Solarseven | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.