Războiul din Golf a oferi Chinei o ocazie pe care o așteaptă de mult timp de a-și spori influența asupra țărilor din jurul său. Acum, toți au nevoie de ceva, iar China are de toate. Vietnamul este în criză gravă de kerosen și a cerut Beijingului ajutorul. Filipine i-au cerut să nu restricționeze exporturile de îngrășăminte. Ministrul australian de externe a mers chiar la Beijing în aprilie pentru a se asigura că companiile aeriene australiene vor avea de combustibil pentru avioane.
Livrările de combustibil pentru avioane din China către Vietnam au crescut cu 34%, exporturile de îngrășăminte către Filipine au crescut cu 33%, iar exporturile de motorină către Filipine au crescut cu 187% în martie, comparativ cu luna precedentă.
De la începutul războiului, Beijingul a purtat discuții la nivel înalt cu oficiali din Filipine, Australia, Vietnam, Cambodgia, Laos, Thailanda, Myanmar și Bangladesh. Analiza New York Times arată că Beijingul “joacă acum o carte a morcovului” cu toată lumea, abordând cu înțelegere problemele generate de criza din Golf generată de americani, dar folosindu-se de aceasta pentru a-și avansa propia agendă privind viitoarele proiecte de energie regenerabilă.
Imediat ce Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, iar Strâmtoarea Hormuz a fost închisă, China a interzis exporturile de produse petroliere, ceea ce a lăsat țările asiatice în criză de benzină, motorină și combustibil pentru avioane. “Acum toată Asia cere Beijingului să atenueze cumva impactul războiului, dar China acționează dintr-o poziție de forță. Este adevărat că este cel mai mare importator mondial de țiței, dar a acumulat și rezerve uriașe, se concentrează de decenii pe reducerea dependenței de petrolul străin, prin investiții de sute de miliarde de dolari în tehnologiile energiei curate”.
Mesajul Chinei este unul de consecvență: nu ea a început războiul și nu ea este cea care ține Strâmtoarea Hormuz închisă, dar ea este cea care oferă o alternativă la combustibilii fosili, spre deosebire de spre deosebire de Donald Trump care face reclamă exproturilor sale de petrol și gaze naturale. Actuala criză este despre volatilitatea acestora și despre riscurile pe care le implică dependența de acești combustibili.
Aparent, China a trimis chiar și Taiwanului o propunere, destul de voalată, sugerându-i că “s-ar bucura de o mai mare securitate a resurselor după o eventuală reunificarea pașnică cu patria”, în condițiile în care insula importă peste 96% din necesarul său de energie, iar 60% din necesarul său de petrol său vinde din Golful Persic.
Japonia a simțit politica de creștere a influenei chineze și a promis, la rândul său, ajutoare de 10 miliarde de dolari pentru națiunile din Asia de Sud-Est, în special pentru fabricile care furnizează echipamente și componente industriei japoneze.
De când a început războiul din Golf, exporturile chineze de panouri solare s-au dublat în martie față de luna precedentă, în timp ce exporturile de vehicule electrice au crescut, de asemenea, în ciuda tarifelor care vizează protejarea de prețurile mici ale acestora.
Foto: 27624568 © Jess Yu | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.