România a pierdut 459 de milioane de euro din PNRR, din cauza întârzierii reformei pensiilor speciale și pentru că a amânat depolitizarea companiilor de stat.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că, joi, a primit evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul trei din PNRR. Rezumă faptul că România a recuperat 350,7 milioane de euro din banii suspendați inițial, dar că a pierdut 458,7 milioane “din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.

Ministrul amintește că în mai 2025, executivul european a suspendat parțial plata unor sume: “România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”. 

Mai departe, oficialul arată că statul a reușit să recupereze 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane alocate pentru reformarea sistemului de pensii ale magistraților: “A fost un dosar greu, care a suportat șase amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit”.

Alt dosar important a fost cel legat de AMEPIP, instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță. În acest caz, România a reușit să recupereze 132 de milioane de euro. 

Alt jalon este cel legat de companiile de stat din energie: “Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane de euro și recuperează 48 de milioane”.

Al patrulea dosar este cel referitor la companiile de transport controlate de stat – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători: “Comisia a arătat că unele proceduri de selectare a conducerii nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane de euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane”.

“Pe scurt, acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente”, conchide ministrul. El a precizat că cererea de plată numărul trei a fost una dintre cele mai dificile, întrucât toate reformele trebuiau îndeplinite până la termenul de depunere a cererii, în cazul de față 15 decembrie 2023.