WSJ: “Un plan de rezervă” de apărare a Europei folosind structurile militare ale NATO, dar fără implicarea SUA, ia avânt. Germania, care s-a opus timp de decenii abordării “pe cont propriu”, sprijină acum ideea.

Planurile unui NATO european, așa cum au fost numite de cel puțin o parte dintre oficiali, au fost concepute inițial anul trecut, în discuții informale. Prin ele, se încearcă atragerea cât mai multor europeni în roluri de comandă și de control în cadrul alianței și completarea resurselor americane cu resurse proprii, din Europa. 

Formatul nu este menit să intre în competiție cu actuala alianță, ci urmărește descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și protecția nucleară, în eventualitatea în care SUA își retrag forțele din Europa sau refuză să vină în apărarea sa, scrie The Wall Street Journal pe baza declarațiilor unor oficiali citați sub protecția anonimatului.

Deși orice retragere din NATO a SUA ar necesita aprobarea Congresului, președintele ar putea totuși să retragă trupe sau resurse din Europa sau să refuze să acorde sprijin, folosindu-se de puterea sa de comandant suprem.

Planificarea a fost accelerată de declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda și capătă acum o importanță și mai mare, în condițiile în care multe țări europene au refuzat să susțină SUA în războiul contra Iranului, subliniază publicația americană.

Un factor decisiv în acest demers a fost Germania care, timp de două decenii, s-a opus apelurilor lansate de Franța în favoarea suveranității europene sporite în domeniul apărării, preferând să păstreze SUA ca garant suprem al securității europene. Poziția acesteia s-a schimbat în timpul guvernării lui Friedrich Merz din cauza îngrijorărilor legate de credibilitatea SUA ca aliat în timpul președinției lui Donald Trump, au precizat mai mulți oficiali familiarizați cu discuțiile. Schimbarea poziției Germaniei a contribuit la obținerea unui sprijin mai larg din partea altor state, precum Marea Britanie, Franța, Polonia, țările nordice și Canada, care susțin conturarea unei “coaliții a celor dispuși” în interiorul NATO pentru a acoperi eventualele lacune, au declarat oficialii.

Discuțiile vizează probleme concrete, inclusiv cine ar prelua conducerea apărării aeriene și antirachetă, gestionarea coridoarelor de întărire către flancul estic și organizarea logisticii și a exercițiilor militare majore în absența SUA. Oficialii subliniază că acestea reprezintă unele dintre cele mai dificile provocări. Concomitent, liderii afirmă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este un alt aspect esențial pentru ca planul să aibă succes. Finlanda a fost dată drept exemplu, fiind una dintre puținele țări care au păstrat sistemul de recrutare, în timp ce mai multe țări au renunțat la el după Războiul Rece. 

Un alt obiectiv major este creșterea producției europene de echipamente militare în domenii unde dependența de SUA rămâne ridicată, precum combaterea submarinelor, sistemele de recunoaștere, realimentarea în aer și mobilitatea aeriană. Un exemplu recent este proiectul comun lansat de Germania și Marea Britanie pentru dezvoltarea de rachete de croazieră invizibile și arme hipersonice.

Cu toate acestea, cancelarul german nu a pus la îndoială public alianța. La rândul său, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că discuțiile actuale din cadrul NATO nu sunt întotdeauna ușoare, dar dacă vor fi luate decizii, ar crea o oportunitate pentru Europa. Acesta a calificat NATO drept “de neînlocuit atât pentru Europa, cât și pentru SUA”, dar a mai menționat că “noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru apărarea noastră, și facem acest lucru”.

Întreaga structură a NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comandamentul militar suprem al alianței, astfel că schimbările menționate anterior se vor confrunta cu provocări enorme.

“Transferul sarcinii de la SUA către Europa este în curs de desfășurare și va continua… ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA. Cel mai important lucru este să înțelegem că acest lucru se întâmplă și, de asemenea, să îl facem într-un mod foarte bine gestionat și controlabil, în loc ca [SUA] să se retragă pur și simplu rapid”, a precizat președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre puținii lideri europeni care a menținut o relație strânsă cu Trump.

În prezent, europenii încearcă să-și asume o parte mai mare din responsabilitățile alianței, lucru pe care Trump îl solicită de multă vreme. Alianța va fi “condusă într-o mai mare măsură de europeni”, a declarat anterior secretarul general al NATO, Mark Rutte. Diferența este că, acum, europenii iau măsuri din proprie inițiativă, din cauza ostilităților președintelui american. În ultimele zile, Trump i-a calificat pe aliații europeni drept “lași” și a numit NATO un “tigru de hârtie”. Mai mult, a spus că “Putin știe și el asta”. 

Sursa: The Wall Street Journal

Foto: Kirill Makarov/Dreamstime