Prețurile petrolului au scăzut marți pe piețele asiatice, pe fondul atenuării îngrijorărilor legate de riscurile de aprovizionare generate de blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Hormuz, în urma informațiilor privind posibile negocieri pentru încetarea conflictului dintre SUA și Iran. Cotația petrolului Brent a scăzut până la 98,57 dolari/baril, la ora 9 dimineața, și WTI (țițeiul american) a ajuns la 97,45 dolari/baril.
Ambii indici de referință au înregistrat creșteri în ședința anterioară, Brent urcând cu peste 4%, iar WTI cu aproape 3%, după ce armata americană a început blocarea porturilor iraniene. Prețurile petrolului au crescut cu 50% luna trecută, fiind un record istoric.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) transmite că producția de petrol a înregistrat în luna martie o scădere record, de peste 10 milioane de barili de petrol pe zi, din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice și a blocajelor din Strâmtoarea Hormuz. Specialiștii de la AIE se așteaptă la scăderi și mai mari în luna aprilie, având în vedere că multe dintre rafinării și-au redus deja activitatea, din cauza lipsei de materii prime.
De asemenea, cererea globală de petrol este pe cale să scadă, în acest an, cu aproximativ 80 de mii de barili/zi. În ceea ce privește trimestrul al doilea din 2026, se anticipează o scădere de până la 1,5 milioane de barili pe zi – cea mai mare de la pandemia de coronavirus. Cele mai afectate regiuni sunt Orientul Mijlociu și Asia-Pacific, în special în ceea ce privește petrolul brut, GPL și combustibilul pentru avioane, însă efectele sunt așteptate să se extindă, pe măsură ce prețurile cresc și oferta rămâne limitată.
Luni, armata SUA a declarat că blocada sa asupra Strâmtorii Hormuz se va extinde spre est până la Golful Oman și Marea Arabiei. Ca răspuns, Iranul a amenințat că va viza porturile din țările vecine Golfului, după eșecul negocierilor de la Islamabad din weekend, menite să rezolve criza din strâmtoare, care reprezintă o importantă cale de transport pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze.
Investitorii sunt optimiști privind o soluționare a conflictului din Orientul Mijlociu, chiar și după blocada anunțată de către americani. Mai multe surse au declarat pentru Reuters că Washingtonul și Teheranul par să fie deschide pentru a dialoga, iar un oficial american a afirmat că s-au înregistrat progrese în încercarea de a ajunge la un acord. Luni seara, Donald Trump a susținut că Iranul ar dori un acord cu SUA, însă fără să renunțe la programul său nuclear, care este, totuși, o linie roșie pentru americani.
“Deși aprovizionarea poate fi reluată în câteva zile sau săptămâni, restabilirea producției va dura probabil luni de zile, chiar și în cazul instalațiilor neafectate”, a transmis Commonwealth Bank of Australia. Reluarea traficului prin strâmtoare a fost “prima piesă de domino care trebuie să cadă”, a adăugat banca.
Analiștii de la Australia and New Zealand Banking Group (ANZ) estimează că o ofertă de aproximativ 10 milioane de barili pe zi de țiței a fost eliminată de pe piață, în timp ce o blocadă prelungită a SUA ar putea reduce cu încă 3-4 milioane de barili pe zi livrările de țiței. “Piața petrolului nu mai are nevoie de o escaladare în cel mai rău scenariu pentru a justifica prețuri mai mari”, a transmis ANZ.
Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Agenția Internațională pentru Energie au avertizat împotriva acumulării de rezerve de energie sau a adoptării de restricții la export, pe fondul unui șoc pe piața globală pe care l-au descris ca fiind cel mai semnificativ din istorie.
Sursă: Reuters, Trading Economics
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.