O navă deținută de o companie franceză și un petrolier japonez au traversat Strâmtoarea Hormuz. Sunt primele nave din cele două țări despre care se știe cu certitudine că au străbătut în siguranță calea navigabilă, în cele cinci săptămâni de război. Autoritățile nu au oferit detalii despre negocieri în acest sens.

UPDATE. Nava Kribi, deținută de compania franceză CMA CGM și care navighează sub pavilion maltez, și-a pornit transponderul sâmbăta trecută în largul coastei Dubaiului, iar ieri după-amiază a tranzitat Strâmtoarea Hormuz încărcată cu marfă, conform datelor de urmărie navală oferite de platforma MarineTrafffic. Nava a trecut prin coridorul dintre insulele Qeshm și Larak, aproape de coasta Iranului, folosind o rută care a devenit obișnuită și pe care Iranul o monitorizează, potrivit directorilor din domeniu și analiștilor maritimi citați de Financial Times. Potrivit Euronews, se crede că destinația navei este Port Noire din Congo.

CMA CGM este a treia cea mai mare linie maritimă de containere din lume și este deținută de miliardarul Rodolphe Saadé, care are cetățenie franceză și libaneză. Conform FT, acesta are o relație strânsă cu președintele francez Emmanuel Macron, iar compania sa are o prezență extinsă în Orientul Mijlociu, inclusiv în porturi și pe lanțul logistic.

Publicația financiară amintește că în timpul crizei din 2024 din Marea Roșie, când rebelii houthi atacau navele occidentale, cele ale companiei CMA CGM au fost escortate de Franța. La acea vreme, Saadé declara pentru FT că “guvernul francez ne ajută foarte mult”.

Administrația prezidențială franceză nu a oferit un răspuns pentru Financial Times, în timp ce Ministerul de Externe a refuzat să spună dacă a intervenit pentru a facilita tranzitul navei Kribi. Franța nu are o prezență militară în apropierea Strâmtorii Hormuz, dar Macron a trimis nave, avioane de vânătoare și un portavion în estul Mării Mediterane pentru a proteja interesele franceze din Golf.

În cazul petrolierului japonez SOHAR LNG, care navighează sub pavilionul Panama, compania de transport maritim Mitsui OSK Lines, unul dintre coproprietarii săi, a declarat că acesta a tranzitat strâmtoarea și a confirmat că toți membrii echipajului sunt în siguranță. Compania a refuzat, însă, să dezvăluie când a traversat nava strâmtoarea și dacă au avut loc negocieri în acest sens, scrie The Guardian.  

Potrivit Ministerului Transporturilor din Japonia, până vineri dimineață, 45 de nave deținute sau operate de entități japoneze rămăseseră blocate deoarece nu puteau traversa strâmtoarea.

Știrea inițială. Un diplomat și un înalt oficial din cadrul ONU au declarat pentru The New York Times că trei dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate au subliniat că se opun oricărei formulări referitoare la opțiunea militară. Votul propriu-zis asupra rezoluției redactate de Bahrain, cu sprijinul țărilor arabe din Golful Persic, va avea loc în cursul acestei zile.

Pentru moment, scrie publicația americană, este neclar dacă Franța, Rusia și China vor putea fi convinse să susțină rezoluția, în condițiile în care există divergențe și între ceilalți zece membri ai Consiliului, care nu au drept de veto.

Proiectul actual se află la a patra revizuire, după mai multe săptămâni de negocieri cu ușile închise, iar prevederea referitoare la forța militară este formulată astfel: “Consiliul de Securitate autorizează statele membre, acționând la nivel național sau prin parteneriate navale multinaționale voluntare, cu notificări prealabile adresate Consiliului de Securitate să utilizeze toate mijloacele necesare pentru a asigura trecerea în tranzit și pentru a descuraja încercările de a închide, obstrucționa sau interfera în alt mod cu navigația internațională prin Strâmtoarea Hormuz”.

De când a fost atacat de SUA și Israel, pe 28 februarie, Iranul a blocat traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Combinată cu atacurile de represalii asupra infrastructurii energetice și bazelor americane din țările din zona Golfului, strategia Iranului a perturbat piețele energetice și a dus la scumpirea carburanților.

Despre aceste atacuri a vorbit ministrul de Externe al Bahrainului, în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, pentru a susține rezoluția. Oficialul a spus că atacurile Iranului au fost planificate din timp și au reprezentat o încălcare a dreptului internațional. Analiștii consideră, însă, că inițiativa ar putea fi mai mult simbolică decât să producă efecte concrete, în condițiile în care armatele țărilor din regiune sunt relativ mici și depind de sprijinul Armatei SUA. 

În schimb, joi, trei petroliere înregistrate în Oman înaintau spre est, în Strâmtoarea Hormuz, pe o nouă rută aproape de coasta Omanului. Este vorba despre două petroliere mari și o navă pentru transportul de GNL, administrate de Oman Ship Management Companii. Bloomberg a prezentat traseul lor pe baza semnalelor satelitare pe care le transmit. 

Aceste semnale automate au încetat, totuși, joi la ora 9:30 (ora Londrei), când se apropiau sau tocmai ocoleau vârful Peninsulei Musandam a Omanului. Urmărirea acestor date este oricum dificilă, având în vedere că există sisteme de bruiaj în zonă.

De altfel, Bloomberg pune în vedere că Iranul elaborează un protocol cu Omanul pentru a monitoriza traficul prin Hormuz și încearcă să introducă un sistem de taxare, care ar schimba regimul de mare liberă. Este neclară, totuși, poziția oficială a Omanului cu privire la inițiativa de monitorizare.

Surse: The New York Times, Bloomberg, FT, Kyodo News 

Hartă: Bloomberg