Financial Times a aflat de la trei oficiali familiarizați cu informații despre discuții că Donald Trump a pus presiune pe liderii europeni să se alăture unei coaliții a celor dispuși pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, prin faptul că a amenințat că va înceta livrările de armament pentru Ucraina.
Cei trei au declarat că Trump a amenințat cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziții de arme pentru Ucraina, finanțate de țările europene. Ca urmare a amenințării, dar și la îndemnul secretarului general al NATO, un grup de țări, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța, au emis un comunicat pe 19 martie în care își arătau disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura navigarea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz.
Potrivit unui oficial, Rutte a insistat pentru formularea declarației comune, deoarece Trump a amenințat că se va retrage din PURL și din efortul de a sprijini Ucraina, în general: “Declarația a fost apoi elaborată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a existat suficient timp pentru a invita pe toată lumea să semneze imediat”, a spus oficialul.
Declarația a fost lansată pe 19 martie de un grup restrâns de țări, iar de atunci s-au alăturat alte state, între care și România. În context, președintele Nicușor Dan preciza, la acel moment: “Suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflict”.
Până la această dezvăluire, câțiva lideri europeni au reacționat la declarația lui Trump, care într-un interviu a spus că se gândește serios la retragerea SUA din NATO. Alice Rufo, ministru adjunct al Armatei din Franța, a declarat, după ce Donald Trump a spus că se gândește la retragerea SUA din NATO, că “NATO este o alianță militară dedicată securității regiunii euroatlantice. Nu este concepută pentru a desfășura operațiuni în Strâmtoarea Hormuz, ceea ce ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional”.
Rufo, apropiată a președintelui francez Emmanuel Macron, a mai spus că este conștientă de nemulțumirea SUA față de refuzul Franței de a participa la o coaliție militară pentru deblocarea rapidă a strâmtorii. Totuși, a subliniat că partea franceză favorizează un plan de restabilire a libertății de navigare prin alte mijloace decât cele ofensive. Ministra a mai subliniat că Franța, membru fondator al NATO și al UE, promovează de peste două decenii ideea ca statele europene să își asume un rol mai important în apărarea colectivă.
Președintele finlandez a vorbit la telefon cu Donald Trump, căruia i-a spus că “se conturează un NATO mai european” și că “Europa își asumă responsabilitatea”. Biroul liderului finlandez a precizat că tema unui NATO mai european va fi pe ordinea de zi a summitului anual al alianței de la Ankara, din 7 și 8 iulie, conform unei informări citate de Reuters.
Premierul britanic Keir Starmer a pledat pentru relații mai strânse cu UE, invocând contextul internațional tot mai instabil cauzat de războiul din Orientul Mijlociu. Acesta a subliniat că interesele pe termen lung ale Marii Britanii necesită o cooperare mai profundă, “mai ambițioasă” cu Europa în domeniul economic, al energiei, al apărării și al securității.
Premierul britanic a mai afirmat că va acționa în interesul național britanic, menționând că nu este vorba despre o scindare totală de SUA, ci că o cooperare mai strânsă cu Europa ar putea chiar consolida relațiile cu americanii.
Surse: Financial Times, Reuters, The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.