Un tribunal din Bruxelles a decis, miercuri, în primă instanță, că România și Polonia trebuie să respecte contractele semnate în timpul pandemiei și să plătească vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare totală de aproximativ 1,9 miliarde de euro.
Conform hotărârii, Polonia trebuie să achite aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar România circa 600 de milioane de euro, reprezentând doze de vaccin comandate, dar nepreluate. Instanța a respins argumentele invocate de cele două state, care au susținut că evoluția pandemiei, stocurile existente și suspiciunile privind un posibil abuz de poziție dominantă al Pfizer ar justifica refuzul de a mai executa contractele. Judecătorii au concluzionat însă că aceste motive nu sunt suficiente pentru a anula obligațiile asumate.
Contractele pentru vaccinuri au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor membre, în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, când cererea era ridicată, iar accesul rapid la vaccinuri era considerat esențial. Unul dintre cele mai importante acorduri cu Pfizer și BioNTech a fost semnat în mai 2021 și prevedea livrări pe termen lung.
După diminuarea pandemiei, în aprilie 2022, Polonia a refuzat să mai recepționeze dozele, considerându-le inutile în contextul stocurilor existente și al schimbării situației sanitare, invocând totodată impactul războiului din Ucraina. Ulterior, România a adoptat o poziție similară și nu a mai continuat integral derularea contractului.
Acțiunea în instanță a fost deschisă la finalul anului 2023, când Pfizer și BioNTech au cerut obligarea României la plata a aproape 29 de milioane de doze rămase, în valoare de peste 560 de milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de judecată.
Decizia instanței din Bruxelles nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Reprezentanții Pfizer au salutat decizia, subliniind importanța respectării obligațiilor contractuale care au permis Uniunii Europene să răspundă crizei sanitare.
Cazurile evidențiază o confruntare juridică neobișnuită între mari companii farmaceutice și state membre ale Uniunii Europene. În joc nu sunt doar miliarde de euro pentru doze neplătite, ci și credibilitatea mecanismului de achiziție comună negociat de Comisia Europeană, explică specialiștii.
Criticii susțin că acordul a fost lipsit de transparență și a impus obligații legale care au forțat statele să plătească pentru doze chiar și după ce nevoile generate de pandemie au scăzut, ceea ce a dus la aruncarea a milioane de vaccinuri neutilizate. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că, la momentul încheierii acordului, în mai 2021, “nu se întrevedea sfârșitul pandemiei”. Acesta a mai precizat că “fiecare stat membru a fost liber să decidă dacă încheie un contract sau renunță” și a avut timp să analizeze condițiile și volumele. Comisia a refuzat să comenteze procesele aflate în desfășurare, în care nu este parte.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.