Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe se vor analiza soluții pentru “a face strâmtoarea accesibilă și sigură după încheierea conflictului”. De asemenea, planificatorii militari urmează să se reunească pentru a discuta opțiuni navale concrete.
Șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, va conduce discuțiile axate pe identificarea “tuturor măsurilor diplomatice și politice necesare pentru restabilirea libertății de navigație, protejarea navelor și reluarea transportului de resurse energetice esențiale”.
Țări precum Franța, Olanda, dar și mai multe state din Golf au analizat deja ce contribuții ar putea aduce la o astfel de coaliție, au declarat pentru Financial Times mai mulți oficiali familiarizați cu discuțiile. Pentru moment, s-au luat în calcul escortarea militară a navelor, operațiuni de deminare și sisteme de apărare împotriva unor eventuale atacuri din partea Iranului, au mai precizat oficialii.
Cu toate acestea, oficiali implicați în discuții au subliniat că organizarea coaliției este complicată și de diferențele între capacitățile militare oferite de state – unele pot contribui cu nave de deminare, dar nu și cu fregate pentru protecția acestora.
Coaliția va funcționa în afara NATO, va include state din afara alianței, iar măsurile vor fi implementate doar după un posibil armistițiu între SUA, Israel și Iran. Totuși, procesul pare accelerat de presiunile și amenințările președintelui american Trump, care a criticat țările NATO pentru refuzul de a se implica direct în conflict, sugerând că ar trebui “să își procure singure petrolul”, dacă se confruntă cu penurii din cauza blocării Strâmtorii Hormuz.
Strâmtoarea Hormuz a fost închisă de Iran ca reacție la atacurile americane și israeliene de la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută strategică prin care tranzita anterior aproximativ 20% din producția mondială de petrol și gaze. Situația a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la energie și la temeri privind o posibilă criză economică globală.
Deși statele europene au respins solicitările SUA de a trimite forțe navale în zonă, temându-se că ar putea fi trase în conflict, amploarea crizei energetice și presiunile politice au determinat o schimbare de poziție. Premierul britanic, care a spus că UK “analizează orice pârghie diplomatică”, a avertizat însă că redeschiderea în siguranță a strâmtorii nu este garantată. “Nu putem presupune că o dezescaladare a conflictului va duce automat la reluarea navigației în siguranță. Nu va fi ușor“, a precizat Starmer.
Sursă: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.