Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ia în calcul ocuparea principalului terminal petrolier al țării și preluarea controlului asupra resurselor de petrol. “Sincer, lucrul meu preferat ar fi să punem mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proști din SUA zic ‘de ce faci asta?’. Dar ei sunt oameni proști”, a spus Trump într-un interviu pentru Financial Times.
Ținta strategică evocată de Trump este Insula Kharg, vitală pentru economia Iranului. Aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării trec prin acest terminal, ceea ce îl transformă într-un punct critic. Petrolul este adus prin conducte din zona continentală și încărcat pe petroliere de mare capacitate, care pleacă apoi prin Strâmtoarea Hormuz spre piețele internaționale, în special către China.
Trump susține că o astfel de operațiune ar fi relativ ușoară: “Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o luăm foarte ușor. Poate luăm Insula Kharg, poate nu. Avem multe opțiuni. Dar ar însemna să stăm acolo o perioadă”. În paralel, liderul american a lăsat să se înțeleagă că SUA ar putea distruge rapid infrastructura petrolieră iraniană dacă decide acest lucru: “Putem face asta în cinci minute. Un singur cuvânt și conductele dispar. Dar ar dura mult să fie reconstruite”.
Declarațiile vin în contextul în care Washingtonul a început deja să trimită trupe în Orientul Mijlociu, inclusiv aproximativ 10.000 de militari pregătiți pentru operațiuni terestre. Doar în ultimele zile, circa 3.500 de soldați au ajuns în zonă, inclusiv mii de pușcași marini și unități din diviziile aeropurtate.
În ultimele zile, conflictul s-a extins după ce o bază aeriană din Arabia Saudită a fost atacată, iar 12 militari americani au fost răniți. În același timp, rebelii houthi din Yemen au lansat rachete balistice spre Israel, semnalând riscul deschiderii unui nou front.
Pe fondul acestor tensiuni, piața petrolului a reacționat puternic. Prețul petrolului Brent se tranzacționează luni dimineața cu peste 115 dolari pe baril pe bursele din Asia, marcând o creștere de peste 50% într-o singură lună. De altfel, aceasta ar putea fi cea mai mare creștere lunară din istorie, depășind precedentul record stabilit în 1990, în timpul crizei declanșate de invazia Kuweitului de către Irak. Dacă la finalul lunii februarie un baril costa în jur de 72 de dolari, în martie a atins chiar un vârf de aproape 120 de dolari.
Analiștii estimează că aproximativ 9 milioane de barili de petrol pe zi au fost scoși din piață din cauza conflictului, ceea ce a creat un dezechilibru major între cerere și ofertă. Chiar și o intervenție coordonată a statelor occidentale, care au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice, nu a reușit să calmeze piața. Surprinzător, nici aurul nu a oferit protecția obișnuită în perioade de criză. Prețul metalului prețios a scăzut cu aproape 15% în martie, fiind pe cale să înregistreze una dintre cele mai slabe luni din ultimele cinci decenii.
În ciuda declarațiilor optimiste venite de la Washington privind posibile negocieri cu Iranul, piețele par să nu mai reacționeze la mesajele politice, explica analiștii pentru The Guardian: “Investitorii acordă mai puțină importanță declarațiilor Casei Albe și se concentrează mai mult pe riscurile reale legate de aprovizionare”. Experții avertizează că un atac sau o ocupare a Insulei Kharg ar reprezenta o escaladare majoră, cu consecințe globale. Pe lângă riscul unui conflict extins și al unor pierderi militare suplimentare, o astfel de acțiune ar putea declanșa represalii din partea Iranului, inclusiv o intensificare a atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune sau asupra navelor comerciale. În plus, ar putea împinge prețurile petrolului și mai sus, amplificând criza energetică.
Surse: BBC, The Guardian, FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.