Țările din vestul Europei și Japonia se declară pregătite să acționeze pentru stabilizarea piețelor energetice și pentru “eforturi adecvate” în scopul redeschiderii Strâmtorii Hormuz, fără însă a menționa în ce mod.

Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia au transmis că solicită “un moratoriu imediat și cuprinzător asupra atacurilor împotriva infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor de petrol și gaze”. Și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la “eforturile internaționale adecvate” pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz, fără însă a preciza în ce constă această implicare.

Cele șase state adaugă: “Vom lua alte măsuri pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite țări producătoare pentru a crește producția”.

Decizia vine în urma intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu, lansate de SUA, Israel și Iran. Compania QatarEnergy a raportat pagube semnificative la complexul industrial Ras Laffan, una dintre cele mai importante facilități de procesare a gazului natural lichefiat din lume, responsabilă pentru aproximativ o cincime din producția globală. Atacurile au vizat și infrastructura energetică din Arabia Saudită, inclusiv porturi strategice de la Marea Roșie, pe unde un număr limitat de nave încercau să evite blocajul din Golful Persic și să continue transportul de petrol. De altfel, Iranul a avertizat cu continuarea atacurilor “dacă instalațiile energetice ale țării vor fi din nou lovite” – a declarat purtătorul iranian de cuvânt pentru presa de stat.

Escaladarea conflictului a dus la creșteri accentuate ale prețurilor – cotațiile pentru gazele europene au crescut cu peste 60% de la începutul conflictului, iar petrolul Brent a ajuns la aproximativ 113 dolari pe baril. Piețele financiare au reacționat negativ, cu scăderi pe bursele din Europa și Asia, în timp ce instituții precum Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au decis să mențină dobânzile de referință, invocând riscuri inflaționiste generate de scumpirea energiei.

Între timp, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a criticat dur aliații europeni, despre care spune că au ignorat în mare măsură solicitarea președintelui Donald Trump de a interveni cu nave militare în Strâmtoarea Hormuz. “Lumea, Orientul Mijlociu, aliații noștri nerecunoscători din Europa, chiar și presa noastră, ar trebui să-i spună un singur lucru președintelui Trump – mulțumesc”, a subliniat acesta. 

Hegseth a respins criticile potrivit cărora războiul declanșat de SUA împotriva Iranului riscă să devină “un impas militar”, reiterând că obiectivele militare americane rămân neschimbate și că operațiunile “se află pe drumul cel bun”, deși a refuzat să ofere o estimare legată de cât ar mai putea dura. Acesta a respins temerile privind un conflict de lungă durată, susținând că “SUA câștigă decisiv”.

În paralel, Donald Trump a afirmat că SUA nu au fost informate în prealabil în legătură cu atacul Israelului asupra celui mai mare zăcământ de gaze din lume, pe partea exploatată de fIran. Președintele american a avertizat că SUA vor reacționa dur în cazul unor eventuale noi atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune.

Potrivit unor oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru Reuters, administrația americană analizează posibilitatea trimiterii de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, pentru a securiza rutele maritime și a redeschide Strâmtoarea Hormuz.

Surse alternative: Reuters, Bloomberg, BBC