Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus, legat de solicitarea lui Donald Trump, că “acest lucru nu ține de aria de acțiune a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Hormuz”. Totuși, aceasta a precizat că statele UE vor discuta ce măsuri pot lua pentru a menține deschisă Strâmtoarea Hormuz, subliniind că “acest lucru este în interesul Europei”. Separat, miniștrii de Externe ai UE vor discuta, luni, despre consolidarea unei mici misiuni navale deja existente în Orientul Mijlociu însă, cel mai probabil, nu vor accepta extinderea rolului acesteia în zonă.
Marea Britanie, Franța și alte state se opun deschis sau se declară reticente față de ideea de a trimite nave care să însoțească petrolierele care ar urma să intre și să iasă din Strâmtoarea Hormuz, eventual să angajeze forțele iraniene care atacă aceste nave.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a respins ideea unei intervenții militare navale, deși a transmis că guvernul britanic analizează alte opțiuni, precum trimiterea unor avioane militare sau drone de detectare și de neutralizare a minelor maritime. Totuși, UK are deja câteva fregate care se îndreaptă deja către estul Mediteranei, dar toate vor păstra o postură defensivă. Deja se află acolo distrugătorul HMS Dragon, înarmat cu rachete interceptoare antiaeriene, dar acesta are rolul de a apăra spațiul aerian al Ciprului, unde britanicii au o bază folosită tot pentru interceptarea dronelor și a rachetelor.
Franța a refuzat clar solicitarea lui Trump, spunând că își menține o poziție defensivă și că nu dorește să escaladeze conflictul generat de SUA și Israel, însă portavionul Charles de Gaulle se îndreaptă și el spre estul Mediteranei, la ordinul președintelui Macron, “pentru a apăra interesele europene din Orientul Mijlociu”.
Între timp, Germania, deși nu a refuzat categoric solicitarea lui Trump, și-a exprimat reticența. Ministrul german de Externe a declarat că misiunea de a ajuta navele comerciale să treacă prin Marea Roșie “nu este una eficientă” și că este “foarte sceptic că extinderea misiunii Aspides [misiunea navală a UE în Orientul Mijlociu] în Strâmtoarea Hormuz ar oferi o mai mare securitate”.
În ciuda presiunilor exercitate de președintele american Trump de a trimite nave militare pentru redeschiderea traficul maritim, în urma blocadei impusă de Iran în Hormuz, nici aliații SUA din Pacific nu vor să intre în război. Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat în fața parlamentului că țara sa nu intenționează, în acest moment, să trimită nave militare în Orientul Mijlociu și a spus că SUA nu au formulat încă o cerere oficială de asistență. Ministrul Apărării a dat o declarație mai nuanțată: ”Ce putem face tehnic este una, iar dacă ar trebui să o facem în circumstanțele actuale, acestea sunt două lucruri foarte diferite”.
Coreea de Sud a transmis că monitorizează atent situația și că se va consulta cu ceilalți aliați, înainte de a lua o decizie, iar Australia a respins, de asemenea, explicit solicitarea SUA de asistență navală. “Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Hormuz […] Știm cât de important este acest lucru, dar nu ni s-a cerut acest lucru și nici nu contribuim la această acțiune”, a declarat ministrul asutralian al Transporturilor.
Reamintim, președintele american Donald Trump a avertizat că “viitorul NATO ar putea fi foarte rău”, dacă aliații nu vor ajuta la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului. Trump a declarat că se așteaptă la sprijin din partea “a aproximativ șapte state”, fără să le nominalizeze, dar a menționat că țări precum Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie ar trebui să trimită nave militare pentru a proteja traficul maritim. Președintele a subliniat că Europa și Asia depind mult mai mult de petrolul din Golf decât SUA și a sugerat că Washingtonul a ajutat anterior aliații, inclusiv în cazul războiului din Ucraina.
Donald Trump a mai spus că și China ar trebui să contribuie la securizarea exporturilor de petrol din Golf și a sugerat că ar putea amâna o întâlnire planificată cu liderul chinez Xi Jinping dacă Beijingul nu intervine. Aproximativ o cincime din petrolul mondial trece prin Strâmtoarea Hormuz, iar blocada a dus deja la creșterea prețului petrolului până la aproximativ 105 dolari pe baril, cu aproape 45% mai mult față de începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Surse alternative: The Guardian, Telegraph, CNN
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.