Oboseala care nu trece: ce analize te ajută să previi epuizarea și să depistezi dezechilibre ascunse? (P)

Oboseală care nu trece nici după un weekend de odihnă, lipsă de energie dimineața, iritabilitate, dificultăți de concentrare: sunt probleme pe care tot mai multe persoane le experimentează cel puțin o dată în cursul vieții. Dar, înainte de a trage concluzia că „este doar stres”, medicii recomandă să excludem câteva probleme medicale frecvente, care pot da aceleași simptome.

Burnout-ul nu se diagnostichează printr-un test de sânge. Însă există analize care pot arăta dacă în spatele epuizării există și un dezechilibru care poate fi corectat.

Ce trebuie să verifici în analize când epuizarea persistă?

Deși nu există un „pachet standard de analize pentru burnout”, specialiștii recomandă o serie de analize de bază, care pot exclude cauze frecvente ale oboselii:

• Hemoleucograma completă: arată dacă există anemie sau o infecție în organism;
• Sideremia și feritina: verifică rezervele de fier (deficitul de fier este o cauză frecventă de oboseală);
• Vitamina D, vitamina B12 și folatul: carențele pot duce la lipsă de energie și dificultăți de concentrare;
• TSH: indică dacă tiroida funcționează normal; tulburările tiroidiene pot da simptome asemănătoare depresiei sau epuizării;
• Indicele HOMA și hemoglobina glicozilată: arată dacă există rezistență la insulină sau variații mari ale glicemiei, care pot provoca fluctuații de energie;
• TGO și TGP: oferă informații despre funcția ficatului;
• VSH și CRP: indică dacă există un proces inflamator în organism.

„Burnout-ul este un sindrom legat de stresul profesional și nu este o boală care să apară în analize. Totuși, oboseala persistentă trebuie evaluată. Uneori descoperim anemie, carențe de vitamine, tulburări tiroidiene sau semne de insulinorezistență care pot întreține sau agrava simptomele”, explică dr. Ingrid Irimescu, medic endocrinolog și psihiatru în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Stresul cronic menține organismul într-o stare de alertă. În timp, pot apărea tulburări de somn, fluctuații ale glicemiei și o senzație constantă de epuizare.

„Hormonii de stres ne ajută pe termen scurt. Problema apare când stresul devine permanent. Atunci apar dereglări ale somnului, variații ale glicemiei și o scădere a capacității de recuperare”, spune dr. Irimescu.

Prevenția: ce poți face înainte să ajungi la epuizare?

Dincolo de analize, prevenția înseamnă obiceiuri zilnice care ajută organismul să se refacă.

Somnul este principalul mecanism de recuperare. Lipsa lui menține organismul în stare de alertă și crește vulnerabilitatea la stres. Recomandarea este un program regulat și 7–9 ore de somn pe noapte.

„Somnul reglează sistemul nervos și hormonii de stres. Fără un somn suficient, capacitatea de adaptare scade semnificativ”, subliniază dr. Ingrid Irimescu.

Mișcarea ajută și ea la reglarea nivelului de stres și îmbunătățește modul în care organismul gestionează zahărul din sânge. Minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână reprezintă recomandarea generală.

Mesele neregulate și excesul de zahăr pot duce la variații rapide de energie, urmate de „căderi” accentuate. Mese regulate, o cantitate suficientă de proteine la fiecare masă, legume și limitarea alimentelor ultraprocesate ajută la stabilitatea energiei.

Ritmul de lucru este la fel de important. Pauze scurte la fiecare 50–60 de minute și delimitarea clară între programul profesional și timpul personal reduc acumularea stresului.

Când e momentul să ceri ajutor?

Dacă oboseala persistă mai mult de două săptămâni, afectează performanța la locul de muncă și viața personală sau este însoțită de simptome fizice pe care nu le poți explica, este indicat un consult medical.

Evaluarea poate începe cu o trimitere pentru un set personalizat de analize, iar, la nevoie, pot fi recomandate consulturi de specialitate, pentru a diferenția burnout-ul de depresie, anxietate sau alte posibile tulburări hormonale.