
China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei, depășind SUA, chiar înaintea primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing. Potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei (Destatis), schimburile comerciale dintre Germania și China au ajuns în 2025 la 251 de miliarde de euro, în creștere cu 2,2% față de anul trecut. Comerțul cu SUA s-a situat la 240 de miliarde de euro, în scădere cu 5%, pe fondul tarifelor impuse de Donald Trump.
Dezechilibrul comercial rămâne însă semnificativ, arată Destatis: Germania a importat din China bunuri în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro, în timp ce exporturile germane către China au fost de doar 81,3 miliarde de euro. Practic, Germania cumpără din China de peste două ori mai mult decât vinde.
În acest context, cancelarul Friedrich Merz va efectua săptămâna viitoare prima sa vizită oficială în China de la preluarea mandatului. El va fi primit cu onoruri militare la Beijing de premierul Li Qiang și se va întâlni ulterior cu președintele Xi Jinping. Din delegație vor face parte aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri german, inclusiv directorul general al BMW.
Săptămâna aceasta, Friedrich Merz a lăudat, într-un gest rar, relația cu China, într-un discurs în care a criticat SUA pentru tarifele vamale impuse de Donald Trump: “Avem un interes strategic în a găsi parteneri în lume care gândesc la fel ca noi, care acționează ca noi și care, mai presus de toate, sunt pregătiți să modeleze viitorul împreună, astfel încât să rămânem o țară cu prosperitate și un nivel ridicat de securitate socială (…) Dacă americanii cred că, prin politica lor tarifară, ar trebui să exercite influență în întreaga lume, dacă cred că tarifele vamale sunt mai importante decât taxele interne, atunci este ceva ce americanii pot, desigur, să decidă singuri. Dar nu este politica noastră”.
Relația economică dintre Germania și China este complexă și ambivalentă. În ultimele două decenii, succesul modelului economic german, bazat pe exporturi industriale, a fost strâns legat de creșterea rapidă a Chinei. Marii producători auto germani, precum Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz, au investit masiv în China și depind în mare măsură de vânzările de pe această piață. Pentru unele dintre aceste companii, China este considerată o “a doua piață internă”, explică analiștii.
În același timp, China a devenit un competitor direct pentru industria germană. Exporturile germane către China au scăzut în ultimii ani, iar industria auto germană pierde cotă de piață în fața producătorilor chinezi de vehicule electrice. În paralel, industria germană reduce locuri de muncă, sub presiunea concurenței externe și a energiei mai scumpe.
Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de China, în special în domenii strategice precum materiile prime critice, litiul și magneții permanenți. Bruxelles-ul a introdus tarife pentru mașinile electrice chinezești și analizează noi măsuri de protecție pentru oțel și alte sectoare sensibile. Germania a avut până acum o poziție mai rezervată față de aceste măsuri, tocmai pentru a nu afecta propriile companii puternic expuse pe piața chineză.
Vizita lui Merz are loc pe acest fundal tensionat. Spre deosebire de predecesorii săi, el a transmis încă de la început un mesaj mai precaut față de Beijing și a vorbit despre riscurile unei dependențe excesive. Înainte de a merge în China, a ales să viziteze India, semnalând dorința de diversificare a parteneriatelor economice.
Săptămâna viitoare, la Beijing, Merz este așteptat să discute cu Xi Jinping despre războiul din Ucraina, drepturile omului și dezechilibrele comerciale. Mesajul principal va viza supracapacitatea industrială a Chinei și subvențiile acordate companiilor locale, care, potrivit europenilor, distorsionează concurența și afectează industria din UE. În același timp, Germania va încerca să păstreze canalele de dialog deschise și să evite o escaladare a tensiunilor comerciale.
Experții evidențiază faptul că relația dintre Germania și China este una de interdependență puternică, dar tot mai tensionată. Germania are nevoie de piața chineză, în special pentru industria auto, însă se confruntă simultan cu o competiție tot mai dură din partea Beijingului. Vizita de săptămâna viitoare va arăta dacă Berlinul mizează în continuare pe cooperare și dialog sau dacă se apropie de o poziție mai fermă, aliniată tendinței europene de a limita dependențele strategice față de China.
Surse: The Guardian, FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.