UPDATE, ora 20:45. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a început discursul într-o notă optimistă, spunând “vreau să vin astăzi în fața dumneavoastră cu un mesaj de speranță și hotărâre”. Ulterior a trecut la abordarea problemelor propriu-zise, comentând că “există o tendință în aceste zile, în acest loc și dincolo de acesta, de a trece cu vederea Europa și uneori de a o critica direct”. În acest context, a subliniat că Uniunea Europeană este o alianță viabilă și că încă mai există state care doresc să devină membre, precum Republica Moldova sau Bosnia-Herțegovina. 

Ca și cancelarul Merz a făcut referire la discursul vicepreședintelui american J.D. Vance de anul trecut de la Munchen, amintind că acesta a spus că Europa a fost descrisă ca un loc în care “exprimarea nu este liberă”. Ca răspuns la acele afirmații, președintele Macron a subliniat că Europa are politici climatice și de sănătate. În aceste condiții a îndemnat UE să fie mândră și a subliniat că niciun acord de pace nu poate fi încheiat fără Europa, întrucât europenii au devenit acum “singura sursă de finanțare militară” pentru Ucraina, o aluzie la deciziile americanilor.

Continuând cu aluziile la adresa americanilor, Macron a spus că Europa trebuie să restabilească canale diplomatice cu Rusia pentru a nu se baza pe alții pentru a conduce discuțiile. În aceeași ordine de idei a atras atenția și că este necesar ca europenii să găsească o modalitate de a “conviețui” cu Rusia după încheierea războiului.

O altă problematică abordată de președintele Franței a fost cea legată de armele nucleare. Ca și în alte probleme, a spus că Europa trebuie să fie implicată în noile tratate nucleare și să aibă un cuvânt de spus. Pe această temă a fost întrebat, cu referire la comentariile lui Merz, despre dialogul franco-german privind descurajarea nucleară. A răspuns că va oferi mai multe detalii în discursul său care va veni în săptămânile următoare. 

UPDATE, ora 20:20. Kaja Kallas, înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe, a declarat, în cadrul Conferinței de Securitate: “Cred că toată lumea semnează Carta Națiunilor Unite. Principiile există, dar ce se întâmplă dacă cineva le încalcă? Răspunderea clar nu funcționează. Consiliul de Securitate al ONU nu funcționează așa cum ar fi trebuit să funcționeze, ONU nu reflectă lumea așa cum este ea în prezent”, a spus ea, citată de Politico.

“Majoritatea țărilor din lume își doresc o ordine bazată pe reguli, își doresc reguli care să guverneze modul în care vorbim unii cu alții și modul în care interacționăm”, a mai spus șefa diplomației Uniunii Europene, care a adăugat că “succesiunea crizelor internaționale majore au determinat dezvoltarea dreptului internațional”. Potrivit ei, și actuala criză poate fi văzută ca o oportunitate de a dezvolta această lume.

Cu trimitere la declarația cancelarului german, conform căreia vechea ordine mondială a dispărut, Kallas s-a întrebat “care este opusul unei ordini bazate pe reguli?”, tot ea răspunzând“tirania și războaiele. În mod clar, aici ne aflăm acum”.

UPDATE, ora 18. Cancelarul german afirmă că leadership-ul american la nivel global “a fost contestat și posibil pierdut”. Avertizează, totodată, că “ordinea mondială de până acum nu mai există”, pe măsură ce lumea “intră într-o nouă etapă, dominată de politica marilor puteri, de revizionismul agresiv al Rusiei și de dorința Chinei de a remodela lumea”.

Friedrich Merz a făcut declarațiile în cadrul discursului de deschidere al celei de-a 62-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, Germania. Cancelarul german a început intervenția într-o notă cordială, prin a descrie conferința drept “un seismograf al situației politice globale” și prin a spune că participă de ani de zile pentru a consolida relațiile cu partenerii americani.

Cancelarul a continuat prin a expune motto-ul conferinței, “Sub distrugere”, despre care a spus că deși este sumbru, “ar trebui descris în termeni și mai duri. Această ordine mondială, pe care o știam până acum, nu mai există”, adăugând că Europa “tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”. Merz a explicat că lumea intră într-o nouă etapă, dominată de “politica marilor puteri”,  “revizionismul violent” al Rusiei și dorința Chinei “de a remodela ordinea internațională în propriul interes, folosindu-se sistematic de dependențele economice ale altor state”.

Acesta a apreciat că pretenția SUA ca putere globală “a fost contestată și probabil pierdută”, iar rivalitatea dintre marile puteri reflectă “societăți neliniștite, aflate într-o perioadă de schimbări revoluționare” și împing limitele sistemelor democratice, pe măsură ce împing populațiile către “răspunsuri drastice, dar ușoare”.

Merz a cerut, totodată, clarificarea modului de aplicare a articolului 42 din Tratatul UE, care prevede “asistență mutuală” în cazul unui atac armat asupra unui stat membru. Acesta a precizat că această discuție “nu urmărește înlocuirea NATO, ci consolidarea unui pilon european puternic în cadrul Alianței”. Mai mult, a dezvăluit că a purtat discuții cu președintele francez Macron în legătură cu un posibil program european de descurajare nucleară, integrat în mecanismul NATO. 

Cancelarul a transmis inclusiv un mesaj direct către SUA, adresat în limba engleză. Acesta a avertizat că, “în era rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure”. Merz a respins criticile venite anterior din partea vicepreședintelui american JD Vance, afirmând că “bătălia culturală a curentului MAGA din SUA nu este a noastră, a Europei”, iar în Europa “libertatea de exprimare se oprește acolo unde intervine demnitatea umană și legea fundamentală”.

A admis însă că și Europa a greșit, prin dependența excesivă “autoindusă” față de SUA în ceea ce privește securitatea și a îndemnat la consolidarea autonomiei strategice, în special prin întărirea pilonului european al NATO.

Potrivit lui Merz, materiile prime, tehnologia și lanțurile de aprovizionare joacă un rol esențial în noua arhitectură globală. Acesta a subliniat că SUA au realizat că trebuie să recupereze decalaje în anumite industrii față de China, tendință care, “în loc să încetinească acest trend, accelerează competiția globală”.

Știrea în formă inițială. Secretarul american de Stat avertizează înaintea Conferinței de Securitate de la München că relațiile transatlantice se află într-un “moment decisiv”, într-o lume în rapidă schimbare. Abordarea sa este, totuși, mai moderată decât a vicepreședintelui american la evenimentul de anul trecut.

Marco Rubio, secretar de Stat, conduce delegația americană la conferința din acest final de săptămână, iar înainte de a pleca la München, a declarat: “Cred că ne aflăm într-un moment decisiv… lumea se schimbă foarte repede chiar sub ochii noștri. Sincer, lumea veche, lumea în care am crescut, a dispărut, iar noi trăim într-o nouă eră geopolitică, care ne va obliga pe toți să reexaminăm cum arată aceasta și care va fi rolul nostru”.

Totuși, oficialul a menționat că SUA sunt “profund conectate cu Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat și va continua să fie. Așadar, trebuie să discutăm despre cum va arăta acel viitor”. 

Președintele francez a insistat că Europa trebuie să se pregătească pentru a fi independentă față de SUA, în timp ce secretarul general al NATO a subliniat că legătura transatlantică este la fel de strânsă și de importantă ca întotdeauna.

La ediția de anul trecut, a fost prezent vicepreședintele JD Vance, care a criticat în termeni duri politicile de imigrație și libertatea de exprimare din țările europene. Ca răspuns, acestea au încercat să adopte o poziție mai independentă, inclusiv prin majorarea alocărilor din PIB pentru apărare, dar care să păstreze bazele alianței nord-atlantice. Recent, șeful asocițaiei industriale germane BDI a declarat că “europeni trebuie să-și pregătească sectorul apărării cu, fără și, eventual, împotriva Washingtonului”.

Un sondaj recent al YouGov, realizat în cele mai populate șase țări din UE, a arătat o scădere dramatică, la cel mai mic nivel, al opiniei favorabile față de SUA. În unele cazuri, amenințarea percepută din partea Chinei, Iranului sau Coreei de Nord este mai mică.

La început de an, după ce armata americană l-a capturat pe președintele venezuelean, Nicolas Maduro, a amenințat că ar putea face același lucru și în cazul altor țări sud-americane. De asemenea, americanii au impus tarife comerciale țărilor partenere și au vorbit deschis despre posibilitatea anexării Groenlandei. Prim-ministra Danemarcei va avea o întâlnire cu secretarul american de Stat, în marja conferinței. 

Conferința va fi deschisă, în această după-amiază, de cancelarul german. Sunt așteptați circa 70 de șefi de stat și de guvern și peste 140 de miniștri. România va fi reprezentată de Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe, Radu Miruță, ministrul Apărării, și Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC). De asemenea, vor mai fi prezenți și președintele francez, prim-ministrul britanic, președintele ucrainean și ministrul chinez de Externe.

Surse alternative: Reuters, BBC, The Guardian, Barron’s

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday