Șefii de stat și de guvern din UE propun ca și produsele realizate împreună cu “țări partenere de încredere” să fie clasificate ca bunuri europene, pentru stimularea competitivității. Mario Draghi, fost președinte al BCE, avertizează asupra deteriorării economiei și a cerut liderilor europeni să ia în considerare posibilitatea unei Europe cu “două viteze”.

Liderii europeni s-au reunit la Castelul Alden-Biesen din Belgia, pentru un summit informal pe temele modalităților de relansare a economiei blocului comunitar, de eliminare a barierelor de reglementare și de atragere a investițiilor, astfel încât UE să facă față concurenței din partea SUA și a Chinei.

Printre subiectele discutate a fost ideea produselor “Made in Europe”. Presa internațională scrie, citând surse cu informații pe subiect, că noua definiție nu va include doar produsele făcute în UE, ci și produsele realizate cu țări partenere, care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege pe această temă, numit “Industrial Accelerator Act”, urmează să fie făcut public pe 25 februarie.

Ideea “Made in Europe” a fost lansată de un comisar european francez, care a propus ca UE să se concentreze prioritar pe companiile care produc la nivelul spațiului comunitar. Alte țări, în frunte cu Germania, au subliniat că pentru UE e esențială colaborarea internațională și că o idee mai bună ar fi “Made with Europe”, ceea ce presupune ca produsele și investițiile europene să se bazeze pe capacitățile interne ale UE, dar să fie realizate în colaborare cu parteneri comerciali de încredere din afara spațiului comunitar. 

Decizia finală asupra acestor propuneri este ca produsele fabricate în UE sau împreună cu țările partenere de încredere să aibă prioritatea în fața produselor din alte țări. Franța a susținut ca “preferința europeană” să se aplice doar țărilor din Spațiul Economic European (SEE) și celor care oferă reciprocitate în acest sens. Germania, în schimb, vrea ca această abordare să includă țări care au acorduri comerciale cu UE și alte state considerate “asemănătoare ca valori”.

Mario Draghi, fost premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, a abordat problema “deteriorării peisajului economic”, de la publicarea raportului său de referință privind competitivitatea în 2024, potrivit unui oficial al UE familiarizat cu discuțiile. Discursul său s-a concentrat pe necesitatea de a elimina barierele din piața unică, de a mobiliza economiile private, de a reduce prețurile la energie și de a stabili o preferință europeană “țintită” în contractele publice.

Draghi a cerut liderilor UE să ia în considerare și posibilitatea unei Europe cu “două viteze”, pentru a “acționa mai rapid” în domeniile cele mai urgente. Mai mult, Draghi a sugerat o cooperare consolidată, care să permită unui grup mai restrâns de state membre să lanseze inițiative separate, pentru a ieși din impas și pentru a obține rezultate mai repede. La o astfel de cooperare s-a ajuns în decembrie pentru a aproba împrumuturile de 90 de miliarde de euro acordate Ucrainei, fără participarea Ungariei, Slovaciei și Cehiei.

Președintele Nicușor Dan a declarat, în această seară, că executivul european s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului la energie, la summitul formal de luna viitoare, și cu propunerea privind crearea regimului unic pentru companii, în aprilie.

Legat de planul privind eticheta “Made in EU”, a afirmat că liderii nu doresc o piață protecționistă europeană, dar că Europa trebuie să răspundă repede la anumite practici neconcurențiale. Pe tema unei Europe cu două viteze, a spus că nu se pune problema ca din punct de vedere administrativ să existe două categorii de țări: “Sunt grupuri de țări care constată că au obiective comune și se reunesc pentru a se armoniza. Pe partea de competitivitate, pentru că e vorba de viabilitate economică, sunt țări mai dezvoltate care vor să colaboreze”.

În privința aderării României la Zona Euro, președintele a spus că ar fi benefică, dar că țara noastră nu îndeplinește criteriile privind datoria și deficitul: “Trebuie să intri în niște indicatori în care noi putem să ne propunem să fim într-un orizont de 3-4 ani de acum încolo”.

La începutul săptămânii, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a poziționat în favoarea unei Europe “cu mai multe viteze”. Propunerea ar permite statelor membre, care doresc să avanseze “o agendă economică ambițioasă”, să o facă în grupuri mai mici, dacă consensul celor 27 de state nu poate fi întrunit.

Surse: Politico, Euronews

Foto: X/@eucopresident