Elvețienii vor merge la vot pe 10 iunie pentru a decide dacă populația țării ar trebui limitată la cel mult 10 milioane de locuitori, adică toți cei care locuiesc legal în țară, inclusiv imigranții. În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori. Inițiativa numită “Nu, unei Elveții cu 10 milioane de locuitori” aparține partidului extremist de dreapta SVP (Partidul Popular Elvețian) care este și cel mai mare partid din țară.

Dacă populația va depăși 9,5 milioane înainte de 2050, guvernul ar trebui să limiteze intrarea noilor veniți, inclusiv a solicitanților de azil și a membrilor familiilor străinilor deja stabiliți în țară, și să renegocieze acordurile internaționale care contribuie la creșterea populației. Dacă pragul de 10 milioane este depășit și numărul nu începe să scadă, autoritățile ar fi obligate să renunțe acordul privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, acord care permite cetățenilor ambelor părți să muncească liber, fără proceduri complicate. Lucrul acesta ar duce la un viitor dezechilibru economic, atrag atenția economiștii.

Plafonul de 10 milioane se referă la întreaga populație rezidentă permanentă, nu doar la cetățenii elvețieni. Asta înseamnă că în calcul intră și imigranții care locuiesc legal în Elveția. În prezent, aproximativ 27% dintre rezidenți nu au cetățenie elvețiană. O mare parte din creșterea populației din ultimele decenii s-a datorat imigrației, pe fondul economiei puternice, salariilor ridicate și taxelor scăzute, care au atras atât muncitori slab calificați, cât și specialiști bine plătiți.

SVP susține că “explozia populației” duce la creșterea chiriilor, aglomerarea infrastructurii și presiuni asupra serviciilor publice și salariilor. Partidul, cea mai mare forță politică din Elveția, a făcut din limitarea imigrației o temă centrală a campaniilor sale, evidențiind în repetate rânduri infracțiunile comise de străini, inclusiv prin postări explicite pe rețelele de socializare.

Guvernul federal, majoritatea partidelor și organizațiile patronale se opun inițiativei. Ele avertizează că economia elvețiană depinde de forța de muncă din străinătate, mai ales din UE, iar ruperea acordului privind libera circulație ar afecta grav relațiile cu principalul partener comercial al țării, către care merg aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Reprezentanții mediului de afaceri spun că, fără lucrători străini, companiile ar putea fi nevoite să se relocheze în afara țării, ceea ce ar reduce veniturile bugetare și ar crea probleme în sectoare precum sănătatea, transportul public, restaurantele și construcțiile.

Sondajele publicate anul trecut arată o societate profund divizată: aproximativ 48% dintre respondenți s-au declarat favorabili inițiativei, în timp ce între 41% și 45% s-au pronunțat împotrivă, restul fiind indeciși. În Elveția, inițiativele cetățenești ajung la vot dacă strâng 100.000 de semnături în 18 luni, însă doar aproximativ 10% dintre ele sunt adoptate, în medie.

Surse: The Guardian, Reuters

Foto: Bogdan Lazar | Dreamstime

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday