UPDATE, ora 12:15. Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că observă niște elemente care țin de amânări succesive: “Par niște tergiversări făcute cu un scop foarte clar – de a prezerva niște interese, în condițiile în care magistrații sunt în conflict de interese pe acest subiect”. Acesta a adăugat că nu poate spune, pe moment, dacă România a pierdut cei 231 de milioane de euro din PNRR, deoarece nu a primit o scrisoare oficială în acest sens, însă “șansele de recuperare sunt extrem de reduse”.
“Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderilor banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru promulgarea acestei legi până la capăt”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.
UPDATE, ora 12:00. Curtea Constituțională a informat că a decis amânarea deciziei privind pensiile magistraților, pentru data de 18 februarie, pentru “studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026”. Concret, în urmă cu o zi, Înalta Curte solicita sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea în cauză, susținând că dispoziţiile sunt susceptibile de a încălca dreptul UE și “pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.
Știrea inițială. Curtea Constituțională a amânat, din nou, o decizie pe legea care reformează pensiile magistraților. Conform unor surse, judecătorul Gheorghe Stan (numit de PSD) a intrat în concediu paternal de 10 zile, deși G4Media scrie că acesta a venit la ședință. Este pentru a cincea oară când judecătorii CCR amână o decizie.
Curtea a informat doar că decizia a fost amânată pentru data de 18 februarie, fără alte detalii. Biroul de presă al CCR urmează să revină cu un comunicat.
Prima oară, judecătorii erau așteptați să ia o decizie pe 10 decembrie, însă au amânat hotărârea până pe 28 decembrie. Nici la acea dată Curtea Constituțională nu a putut lua o decizie, deoarece cei patru judecători numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au părăsit sala. A doua zi, pe 29 decembrie, Curtea a amânat din nou decizia în privința reformei pensiilor magistraților, din lipsă de cvorum, aceeași judecători lipsind. La ultimul termen, pe 16 ianuarie, CCR a amânat decizia pentru 11 februarie, invocând nevoia “de a studia mai bine” raportul prin care Înalta Curte a pretins că “noua lege anulează total pensia de serviciu”, la solicitarea acelorași patru judecători.
Decizia de astăzi vine după ce marți, 10 februarie, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a solicitat sesizarea Curții de Justiție a UE pe legea privind pensiile magistraților, susținând că dispozițiile sunt susceptibile de a încălca dreptul UE și ”pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. Totuși, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă că proiectul legii pensiilor magistraţilor a fost discutat cu Comisia Euroepană şi agreat de aceasta.
Reamintim, săptămâna trecută, premierul Bolojan a informat oficial CCR că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a amânării unei decizii pe reforma pensiilor magistraților.
Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.
În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.
Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Tot pe 5 decembrie, parlamentarii AUR, SOS, dar și de cei din jurul lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, la trei zile după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege, dar aceasta a fost respinsă.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.