Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să permită statelor membre, care doresc să avanseze “o agendă economică ambițioasă”, să o facă în grupuri mai mici, dacă consensul celor 27 de state nu poate fi atins, marcând o posibilă schimbare majoră de abordare în funcționarea blocului comunitar.
Într-o scrisoare transmisă liderilor europeni, von der Leyen a subliniat că obiectivul rămâne adoptarea unor politici comune la nivelul întregii Uniuni, dar a avertizat că blocajele politice nu ar trebui să afecteze competitivitatea Europei: “Ambiția noastră ar trebui să fie întotdeauna să ajungem la un acord între toate cele 27 de state membre. Cu toate acestea, acolo unde lipsa progresului sau a ambiției riscă să submineze competitivitatea Europei sau capacitatea sa de a acționa, nu ar trebui să evităm utilizarea posibilităților prevăzute în tratate privind cooperarea consolidată.”
Principiul cooperării consolidate permite unui grup de minimum nouă state membre să aprofundeze integrarea într-un anumit domeniu, fără participarea tuturor țărilor UE. Declarațiile președintei Comisiei sunt considerate un pas semnificativ de la tradiționalul principiu al consensului și deschid calea către o “Europă cu mai multe viteze”.
Poziția lui von der Leyen vine în contextul pregătirilor pentru un summit informal al liderilor UE, care va avea loc joi la Castelul Alden Biesen din Belgia și care va fi dedicat relansării economiei europene, prinsă între competiția Statelor Unite și a Chinei. La reuniune vor participa, alături de cei 27 de lideri, fostul premier italian Mario Draghi și fostul prim-ministru Enrico Letta.
Mario Draghi, una dintre cele mai influente voci în dezbaterea europeană, a cerut anterior ca UE să funcționeze ca o adevărată uniune și a îndemnat liderii europeni să adopte “un federalism pragmatic” pentru proiecte comune, de la energie la securitate. Potrivit președintelui Consiliului European, António Costa, reuniunea de la Alden Biesen ar urma să “concentreze atenția asupra implementării rapoartelor Draghi și Letta publicate în 2024” și să ofere “orientări politice clare pentru liderii europeni”.
Înaintea summitului, un grup de 10 state membre se va reuni la invitația Germaniei, Italiei și Belgiei pentru a stabili o poziție comună, Franța urmând de asemenea să participe, potrivit unui diplomat european.
În scrisoarea sa, Ursula von der Leyen a atras atenția asupra disfuncționalităților pieței unice, pe care le-a descris drept un obstacol major în calea creșterii economice. Ea a afirmat că diferențele dintre regulile naționale echivalează cu “un tarif de 45% pentru bunuri și de 110% pentru servicii”, subliniind amploarea barierelor interne din UE. “Reguli naționale divergente și condiții comerciale diferite între statele membre descurajează companiile să își atingă întregul potențial”, a scris președinta Comisiei.
În acest context, von der Leyen a anunțat că executivul european intenționează să accelereze agenda de simplificare legislativă și a cerut Parlamentului European și statelor membre să fie constructive în procesul legislativ. De asemenea, Comisia va lansa o inițiativă țintită împotriva așa-numitului “gold-plating” – practica prin care statele membre adaugă reguli suplimentare peste directivele europene. Această practică, “deosebit de populară în Germania”, potrivit scrisorii, este criticată de companii pentru că “crește costurile și creează confuzie de reglementare pentru afacerile care operează în Europa”.
Totodată, von der Leyen a remarcat că statele membre au început deja să formeze coaliții informale pentru a-și promova interesele pe teme-cheie, precum cerințele “Made in Europe”, pe care le-a descris drept “un instrument necesar”. Social-democrații germani au lansat în ianuarie grupul E6, care reunește cele mai mari cinci economii ale UE, alături de Olanda, în timp ce cancelarul Friedrich Merz colaborează cu Italia și Franța pe tema materiilor prime critice. În paralel, statele din nordul Europei s-au coordonat pentru a se opune inițiativelor Franței privind cerințele “Made in Europe”.
Instrumentul cooperării consolidate, introdus în 1997, a fost utilizat doar de câteva ori până în prezent, însă Comisia Europeană sugerează că acesta ar putea deveni o soluție pentru depășirea lipsei de integrare a pieței unice. În acest sens, Comisia, împreună cu statele membre și Parlamentul European, își propune să adopte “o foaie de parcurs comună pentru piața unică” la summitul liderilor europeni programat pentru luna martie.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.