Analiza a fost realizată de cercetători de la Universitatea britanică Exeter, alături de experți financiari ai think tank-ului londonez Carbon Tracker Initiative (care analizează impactul schimbărilor climatice asupra piețelor financiare), și se bazează pe date de la cel puțin 68 de oameni de știință de la instituții de cercetare din UK, SUA, China și alte nouă țări.
Documentul atrage atenția asupra faptului că guvernele și instituțiile financiare nu includ în modelele de previziune economică date actualizate privind fenomene climatice extreme (inundații, secetă, valuri de căldură) care, pe măsură ce temperaturile globale se apropie de pragul critic de +2 grade Celsius peste perioada preindustrială, provoacă șocuri financiare din ce în ce mai puternice.
“Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că modelele economice presupun că, din punct de vedere climatic, viitorul se va comporta liniar, exact ca în trecut, deși arderea combustibililor fosili împinge sistemul climatic într-un teritoriu necunoscut”, se arată în analiză. Specialiștii avertizează că o astfel de abordare “este desprinsă de realitate”, subestimând grav riscurile reale, iar consecințele ar putea fi mult mai grave decât cele din timpul crizei financiare din 2008 deoarece, în comparație cu acea vreme, redresarea ar fi considerabil mai dificilă. “Nu putem salva Pământul așa cum am salvat băncile”, subliniază cercetătorii.
Puncte critice – precum încetinirea sistemului curenților oceanici din Atlantic sau topirea accelerată a calotei glaciare din Groenlanda – ar avea consecințe globale dezastruoase, iar unele dintre acestea sunt aproape de a fi atinse. Dezastrele climatice extreme ar putea distruge economii întregi, consideră autorii – “Nu vorbim despre ajustări economice gestionabile. Oamenii de știință din domeniul climei sunt clari: modelele economice actuale nu pot include ceea ce este cu adevărat relevant – eșecurile în lanț și șocurile cumulative care reprezintă riscul climatic într-o lume mai caldă”.
Experții în statistică au avertizat, încă din 2025, că economia globală ar putea pierde până la 50% din PIB între anii 2070 și 2090 – mult peste estimările anterioare – din cauza șocurilor climatice catastrofale. În plus, analiza relevă că “unele guverne tind să minimalizeze impactul schimbărilor climatice asupra economiei, pentru a evita decizii dificile în prezent. Întârzierea are însă consecințe catastrofale”.
Un alt punct-cheie al analizei este că PIB-ul nu reflectă costurile reale ale schimbărilor climatice, deoarece nu ia în calcul pierderile de vieți omenești, problemele de sănătate, perturbările sociale sau degradarea ecosistemelor, cauzate de schimbările climatice. Paradoxal, PIB-ul poate chiar crește după dezastre, din cauza cheltuielilor pentru reconstrucție.
Sursă alternativă: The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.