Ministrul Proiectelor Europene confirmă că România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a implementat la timp reforma pensiilor magistraților, din cauza amânărilor repetate ale CCR: “Chiar și după depășirea termenului de 28 noiembrie, n-am putut demonstra că vom implementa această reformă. Credibilitatea la nivel european ne-a fost afectată”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi dimineață, la Digi 24, că România va pierde mai mult ca sigur cei 231 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu a implementat la timp reforma pensiilor magistraților. România trebuia să adopte acest proiect pe 28 noiembrie 2025 pentru a fi sigură că nu pierde banii, dar ar mai fi avut timp să implementeze această reformă, timp de aproximativ două luni, până Comisia Europeană ar fi emis un răspuns oficial în urma întârzierii.

Principalele declarații ale ministrului Pîslaru:

• Confirm că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată 3 și 4. Comisia Europeană a precizat clar că, așa cum am avut jalonul definit – promulgarea legii – se consideră că nu este îndeplinit.
• Exista un acord cu privire la faptul că proiectul rezolva acest jalon. Iată că acum avem consecințele acestor lucrui de la CCR și la CSM și la Înalta Curte.
• În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că România nu a promulgat legea până pe 28 noiembrie, iar în perioada de discuții ulterioare, România nu a putut să arate că a promulgat legea.
• Putem anunța Comisia când vom îndeplini reforma, dar există o consecință directă – Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon. 
• Nu avem promulgarea, iar consecința care va fi probabil formalizată de Comisie este că nu putem recupera cei 231 de milioane de euro.
• România s-a dus de prea multe ori la Comisia Europeană cu ipoteze. Jalonul nu s-a îndeplinit, deci pierdem cei 231 de milioane de euro. Va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de lei pentru investiții. Nu este eficient din perspectivă bugetară.
• Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face.
• Acestea arată că apetitul de reformă până la acest guvern a fost unul extrem de scăzut. Ideea de relativiza datele limită arată că putem pierde bani ce puteai fi aduși în beneficiul cetățenilor români”.

Curtea Constituțională a amânat în mod repetat o decizie în privința acestei legi. În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.

CCR trebuia să se pronunțe, astfel, pe 10 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. La momentul respectiv, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie. În acea zi, însă, cei patru judecători ai CCR numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au părăsit ședința. A doua zi, pe 29 decembrie, aceiași judecători au refuzat să intre în sala de deliberări. Termenul următor al ședinței CCR a fost stabilit pentru 16 ianuarie, motiv pentru care actul normativ NU a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Următoarea ședință a CCR este programată pentru 11 februarie.