Analiza Wall Street Journal pornește de la o simulare de atac rusesc asupra Lituaniei, mascat într-o intervenție sub pretext umanitar în exclava Kaliningrad. Organizată în decembrie anul trecut de Die Welt cu Centrul German pentru Simulări de Război al Universității Helmut Schmidt (academia Forțelor Armate Germane), simularea a pornit de la ideea că Rusia ar putea rupe rapid țările baltice de Polonia, prin minarea accesului (cu ajutorul unor drone) la autostrada strategică care trece prin orașul leton Marijampolė.
“O incursiune rusească, sau o invazie directă, în țările NATO și UE a devenit mai probabilă din cauza tensiunilor Europei cu președintele Trump, pe tema Groenlandei, Ucrainei, comerțului și a altor chestiuni, spun mulți lideri europeni în domeniul securității și politicii. Întrebarea cheie este: Cât de curând? Evaluarea anterioară, la Berlin și în alte capitale, era că Rusia nu va putea amenința NATO mai devreme de 2029. Acum există un consens tot mai mare că o astfel de criză ar putea veni mult mai devreme – înainte ca Europa, care își extinde propriile investiții în apărare și să fie în măsură să riposteze”, arată analiza WSJ.
De exemplu, ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a declarat într-un interviu recent că “evaluarea noastră este că Rusia va putea muta un număr mare de trupe în decurs de un an. Observăm că deja rușii își măresc stocurile strategice și își extind prezența și activele de-a lungul frontierelor NATO”. Rusia recrutează în decurs de o lună 35 de mii de noi soldați, iar în Ucraina pierde cam 30 de mii. A trecut la o economie de război ce concentrează resursele și recrutarea la un nivel care depășește cu mult nevoile campaniei din Ucraina.
Simularea de anul trecut ia în considerare doar flancul nordic al NATO (nu și un atac prin Marea Neagră) cu o incursiune rusească în Lituania, urmată de potențiale ocupații în insulele suedeze, finlandeze și daneze din Marea Baltică, a unor părți din Polonia și a extremului nordic norvegian și finlandez, precum și de o campanie de atacuri asupra infrastructurii strategice europene până la portul olandez Rotterdam.
“Dacă Rusia și-ar masca invazia într-o misiune umanitară, asta ar fi suficient pentru ca SUA să respingă o eventuală activare a Articolului 5 al NATO. Germania s-a dovedit indecisă, iar Polonia, deși și-ar mobiliza armata, nu ar trimite trupe peste graniță în Lituania. Brigada germană deja desfășurată în Lituania nu ar interveni, mai ales pentru că Rusia ar fi folosit drone pentru a plasa mine pe drumurile care ies din baze, blocând militarii. “Descurajarea depinde nu numai de capacități, ci și de ceea ce crede inamicul despre voința noastră, iar în simularea de război, «colegii mei ruși» și cu mine știam asta: Germania va ezita! Și asta ar fi fost suficient pentru a câștiga”, a declarat Franz-Stefan Gady, un analist militar de la Viena, care a jucat rolul șefului de stat major rus”.
În simularea de război, în absența conducerii americane, Rusia ar reuși în câteva zile să distrugă credibilitatea NATO și să-și stabilească dominația asupra țărilor baltice, prin desfășurarea unei forțe inițiale de doar aproximativ 15.000 de soldați.
Deși, în realitate, Lituania și aliații săi au 17.000 de militari și mai pot mobiliza imediat încă 58.000, analiza arată că nu acest lucru este cu adevărat important, pentru că ceea ce și-ar propune Rusia nu ar fi o cucerire, ci să demonstreze faptul că NATO nu există. Nu este nevoie neapărat de un acord de încetare a focului în Ucraina, pentru că, mai arată analiza, Rusia poate aduce instantaneu 200 de mii de soldați cu experiență de război din Ucraina, dacă și-ar propune doar să oprească ofensivele acolo și să mențină linia frontului. 200 de mii înseamnă mai mulți oameni decât cei trimiși inițial, în 2022, în invazia Ucrainei.
“Putin este oportunist și, dacă vede o oportunitate, se va juca cu ea, va testa reacțiile și, când va avea mai multe capabilități, va încerca să extindă rezultatele. Se poate întâmpla chiar acum. Dacă scopul este de a demonstra că Articolul 5 al NATO nu funcționează, și de a-i diviza pe europeni, Putin are nevoie doar de voință, nu și de capacitățile militare extraordinar de mari. De ce ar trebui Putin să aștepte ca europenii să fie pregătiți?”, a declarat Nico Lange, un fost oficial german de rang înalt în domeniul apărării și membru senior al Conferinței de Securitate de la München, care a participat la exercițiul Die Welt.
Oficialii ruși insistă că nu au planuri de a ataca țările NATO sau UE, dar la fel insistau și în urmă cu patru ani că nu au intenția de a invada Ucraina.
Analiza arată că Rusia nu și-ar putea propune să poarte împotriva NATO genul de război de uzură pe care îl practică în Ucraina, deoarece ar fi depășită și economic și din punct de vedere al resurselor umane. Tactica sa ar presupune mai degrabă o provocare sau o ocupație rapidă a unui teritoriu, din care ar fi mai greu de scos.
În scenariul Die Welt, care implică o tactică hibridă (pretextul unui coridor umanitar către Kaliningrad), amenințarea nu este propriu-zis militară, ci reacția lui Trump combinată cu procesului decizional al NATO. “În cele din urmă, depinde de aliatul NATO afectat de un atac și de ceilalți 31 de aliați NATO să decidă dacă linia Articolului 5 a fost depășită. Rusia știe, desigur, că aceasta nu este o știință strictă și știm că va încerca să relativizeze și mai mult acest lucru”, a mai spus ministrul olandez al Apărării.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.