Financial Times a aflat că ideea de bază este că orice încălcare a armistițiului de către Rusia nu ar mai rămâne fără consecințe, așa cum s-a întâmplat în trecut, ci ar declanșa reacții clare, graduale și coordonate din partea Europei și a Statelor Unite. Conform mai multor oficiali familiarizați cu negocierile, dar citați sub anonimat, propunerea ca SUA și statele europene să intervină militar în cazul în care Rusia încalcă în mod repetat un tratat de încetare a focului a fost discutată între oficialii ucraineni, europeni și americani, în mai multe rânduri, în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev.
Planul prevede un mecanism în mai multe etape. Dacă Rusia ar încălca încetarea focului, în primele 24 de ore ar exista un avertisment diplomatic oficial, iar Armata Ucraineană ar avea undă verde să intervină pentru a opri incidentul punctual. Dacă luptele ar continua, ar urma o a doua fază, în care ar interveni state din așa-numita “Coaliție de Voință”, formată din mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, țări din UE, dar și Norvegia, Islanda și Turcia. Dacă situația ar escalada și s-ar transforma într-un atac mai amplu, după aproximativ 72 de ore ar intra în joc o reacție militară coordonată, susținută și de armata SUA.
Nu se știe în mod detaliat ce va include această intervenție, însă oficialii care au discutat cu FT spun cu Zelenski a vorbit concret despre acest lucru în timpul vizitei sale din decembrie, la Mar-a-Lago. În ceea ce privește statele europene, Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate susținute de SUA în acordul de pace în 20 de puncte. Conform acestuia, va fi constituită o forță de descurajare condusă de Europa, care va oferi măsuri de protecție în aer, pe mare și pe uscat după încetarea focului, cu sprijinul informațional și logistic al SUA.
Dincolo de modul în care statele vor interveni în cazul unor încălcări, este foarte important și cum va fi monitorizată respectarea încetării focului. În acest sens, SUA s-au oferit să furnizeze capacități de monitorizare de înaltă tehnologie, care să fie desfășurate de-a lungul liniei frontului de 1.400 km. FT amintește că și după evenimentele din 2014, când rușii au anexat ilegal Crimeea și au declanșat un conflict armat în Donbas, a fost încheiat un acord de încetare a ostilităților, sub supravegherea OSCE, dar fără mecanisme reale de aplicare. Scopul planului de acum este să evite repetarea eșecurilor din trecut. În trecut, observatorii OSCE puteau doar să constate încălcările, nu să le oprească. În lipsa unor garanții de securitate și a unei forțe de descurajare, acele armistiții s-au prăbușit, culminând cu invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că pachetul de garanții de securitate negociat cu SUA și cu sprijin european este “100% pregătit”, iar Ucraina așteaptă doar confirmarea momentului și locului semnării. Trump i-a oferit lui Zelenski garanții de securitate pe care președintele ucrainean le-a descris ca fiind “asemănătoare celor ale NATO”, inclusiv cu Articolul 5 al Alianței, conform căruia un nou atac rus ar declanșa o reacție colectivă din partea aliaților Kievului. Zelenski a declarat că Trump a propus o garanție de 15 ani, deși oficialii ucraineni doresc să o extindă la 50 de ani.
Totuși, garanțiile depind de existența unui armistițiu real, care încă nu există. Mai mult, Administrația Trump a transmis Kievului că sprijinul american ar fi condiționat de acceptarea unui acord de pace care probabil ar presupune cedarea regiunii Donbas către Rusia. Zelenski respinge ideea cedării de teritorii în schimbul securității.
De cealaltă parte, Rusia respinge ferm aceste planuri. Moscova subliniază că nu va accepta trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei și că nu va fi de acord cu un armistițiu înainte de un acord final de pace, în termenii Kievului. Oficialii ruși insistă că orice garanții de securitate ar trebui să fie “pentru ambele părți”, nu doar pentru Ucraina.
Într-un mesaj în care a lăudat negocierile din ultimele zile, Donald Trump a afirmat că “pentru prima dată, am putea avea vești bune”. De asemenea, în același context, presa ucraineană scrie că șeful NATO, Mark Rutte, se află la Kiev, unde este așteptat să susțină un discurs în parlament. Între timp, negocierile de pace continuă. Ucraina, Rusia și SUA urmează să se întâlnească din nou la Abu Dhabi, iar oficialii ucraineni spun că discuțiile recente au fost mai serioase și mai pragmatice decât cele anterioare. Cu toate acestea, Rusia chiar și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, în plin val de ger. Chiar marți dimineața, a atacat masiv Kievul și marile orașe ucrainene, forțând Polonia să-și ridice avioanele de luptă.
Sursa: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.