Veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au scăzut cu o cincime în ultimul an, ca urmare a sancțiunilor și a menținerii unui preț mai mic al țițeiului, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe bugetul de război al Kremlinului.

Din octombrie în noiembrie anul trecut, diferența dintre țițeiul european Brent și cel rusesc Urals aproape s-a dublat, după ce SUA au impus sancțiuni companiilor petroliere Rosneft și Lukoil. Decalajul s-a mărit la 24 de dolari pe baril, de la aproximativ 15 dolari pe baril cât fusese în ultimii doi ani. Efectul restricțiilor impuse de SUA, combinat cu prețurile scăzute, au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 20% față de 2024.

Deși este puțin probabil ca presiunile bugetare să modifice obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, acestea încep să se facă simțite. “Deficitul bugetar este cu siguranță un subiect important pentru Putin în acest moment”, a declarat Janis Kluge, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.  

Cu atât mai important este faptul că reducerile au afectat veniturile obținute din vânzarea de tiței, care a reprezentat mult timp o pondere mai mare din veniturile energetice ale Rusiei decât gazele. Situația a fost determinată de decizia statelor europene de a nu mai importa gaze rusești, în 2022.  

Conform FT, nu este încă foarte clar dacă și cantitatea de petrol pe care Rusia o exportă a fost afectată de sancțiunile americane, dar cu siguranță efectul asupra prețurilor este dramatic. În decembrie, guvernul rus a raportat un preț al petrolului Urals de 39,2 dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la pandemia de Covid-19. Pentru unele transporturi recente către India, prețul a scăzut chiar și la 22-25 de dolari pe baril, preț care abia acoperă pragul de rentabilitate al Rusiei, a declarat pentru FT un fost director executiv din domeniul energiei. “Dacă [SUA] vor intensifica și mai mult sancțiunile, singura modalitate prin care vom vinde petrol este prin conducte”, a adăugat Kluge.  

David Martirosyan, analist la Price Benchmark Centre, cu sediul la Moscova, a explicat pentru Financial Times că sancțiunile americane au obligat Rusia să accepte reduceri substanțiale de preț pentru a putea menține volumele de export. El a estimat că exporturile de petrol maritim vor ajunge la 410 tone pe zi până la sfârșitul lunii ianuarie, în scădere cu până la 11% față de anul precedent.  

De asemenea, compoziția exporturilor s-a schimbat. În decembrie, importurile de țiței maritim ale Chinei din Rusia au crescut cu 23% față de luna precedentă, în timp ce livrările către India au scăzut cu 29%, potrivit Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), un grup de experți cu sediul la Helsinki.

Luna aceasta, ponderea cumpărătorilor nedezvăluiți a crescut brusc. “Începând cu mijlocul lunii ianuarie, multe petroliere stau în apropierea coastei de vest a Indiei sau a Chinei, căutând cumpărătorul printre rafinării pentru a-l descărca în sfârșit”, a declarat Borys Dodonov, șeful Centrului pentru Studii Energetice și Climatice de la Școala de Economie din Kiev.

Astfel, creșterea cheltuielilor militare, combinată cu scăderea veniturilor din energie, au dus la un deficit bugetar de 2,6% din PIB în 2025, de cinci ori mai mult decât nivelul planificat și un record în termeni absoluți. Acesta marchează al patrulea an consecutiv cu pierderi, una dintre cele mai lungi perioade de când Putin este la putere.

Presiunea este amplificată de o rublă puternică în raport cu rupia indiană, de exemplu. În aceste condiții, dacă prețurile scăzute ale petrolului și o rublă puternică persistă, deficitul ar putea ajunge la aproximativ trei mii de miliarde de ruble până la sfârșitul anului, aproximativ 7,5% din veniturile pe care Moscova le așteaptă în 2026. În această situație, pentru a compensa deficitul, Kremlinul ar trebui să majoreze TVA-ul și taxele pentru întreprinderile mici.

Analiză integrală Financial Times