UPDATE, ora 13:50. Avionul prezinețial american, Air Force One, a aterizat pe pista de la Zurich, în Elveția. Prima activitate de pe agenda președintelui american Donald Trump este o întâlnire cu lideri din mediul de afaceri, înainte de a ține un discurs la Forumul Economic Mondial.
UPDATE: Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că decizia de a se întoarce la Washington DC a fost luată la scurt timp după plecare “din extremă precauție”, odată ce echipajul a detectat defecțiunea. Un reporter acreditat la Casa Albă, care călătorea cu președintele, a relatat că luminile din cabina de presă a aeronavei Air Force One s-au stins pentru scurt timp după ce aeronava a decolat, dar că nu au fost oferite alte explicații la momentul respectiv.
Donald Trump s-a urcat într-un alt avion și și-a reluat călătoria spre Forumul Economic de la Davos, însă este de așteptat să întârzie. Cele două avioane Air Force One folosite de președintele SUA sunt în serviciu de aproape patru decenii, iar eforturile Boeing de a livra aeronave noi au fost afectate de întârzieri repetate.
Subiectul avionului prezidențial a mai fost în atenția presei și în trecut, când Donald Trump a primit drept cadou un Boeing 747-8 de lux de la liderul Qatarului, ceea ce a adus o serie de critici. Acel avion este acum în proces de modernizare, pentru a fi adus la standardele de securitate necesare pentru a-l transporta pe președinte.
Din delegația care merge spre Davos mai fac parte secretarul de Stat Marco Rubio, șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, și directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett.
Știrea inițială: Donald Trump a ținut un discurs la Casa Albă, la un an de când a preluat cel de-al doilea mandat de președinte și înainte de a pleca spre Europa, unde este așteptat să participe la Forumul Economic de la Davos. În cadrul discursului, liderul american a făcut o serie de declarații ce ridică semne de întrebare asupra viitorului relațiilor internaționale și al alianțelor deja create.
Întrebat despre angajamentul în ceea ce privește NATO, Donald Trump a spus că deși a făcut “mai mult decât oricine altcineva” pentru alianță, se teme “că SUA cheltuie sume enorme de bani pentru această organizație și, deși știu că vom interveni pentru ajutorul statelor membre, mă întreb cu adevărat dacă ele vor sări în ajutorul nostru”. Acesta și-a elogiat presiunile pe care le-a făcut asupra NATO pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, subliniind că “a făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană, vie sau moartă”.
Președintele american a lansat și critici dure la adresa ONU, despre care a spus că “nu este foarte utilă”, sugerând că noul său “Consiliu de Pace”, anunțat recent, ar putea chiar să o înlocuiască.
Legat de chestiunea Groenlandei, odată chestionat cât de departe ar merge pentru a o controla, Donald Trump a răspuns simplu “Veți afla”. Tot în privința insulei, liderul american a spus că se îndoiește că planul său ar pune în pericol NATO, spunând că se va ajunge la o soluție “care să facă foarte fericite atât alianța, cât și Statele Unite. Avem programate multe întâlniri privind Groenlanda la Davos. Cred că lucrurile vor merge foarte bine”. Cu toate acestea, nu a oferit mai multe detalii, și s-a rezumat la a spune, evaziv, că “ceva foarte bun se va întâmpla, care va fi benefic pentru toată lumea”.
Referindu-se la relațiile cu liderii europeni, Trump a declarat că nu a discutat recent cu președintele Franței, Emmanuel Macron, sau cu premierul britanic, Keir Starmer, dar a susținut că se înțelege bine cu amândoi. Totuși, i-a criticat deschis, catalogându-i drept “liberali” și afirmând că Franța și UK se confruntă cu probleme grave legate de imigrație și energie. Legat de invitația președintelui francez Emmanuel Macron de a organiza un summit G7 la Paris, după reuniunea de la Davos, acesta a afirmat ferm că nu va participa. “Emmanuel nu va mai fi președinte pentru mult timp”, a adăugat președintele SUA, reiterâd.
Trump nu a ezitat să-și declare indignarea și față de ceea ce susține că ar fi “controlul enorm al Norvegiei asupra celor care primesc Premiul Nobel pentru Pace”. Acesta a declarat că “și-a pierdut o mare parte din respectul pentru Norvegia”. Premiul Nobel pentru Pace este decis de Comitetul Nobel norvegian, format din cinci persoane numite de parlament.
Surse: Reuters, The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.