Tratatul privind marea liberă, cunoscut oficial sub denumirea de “Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (Acordul BBNJ)”, oferă primul cadru juridic global pentru protejarea mării libere. “Marea liberă nu va mai fi un Vest Sălbatic deschis exploatării: ea devine un spațiu de responsabilitate comună. De la 8 țări în 2024, la 60 de state angajate în 2025 la Summitul Oceanului de la Nisa, la 83 astăzi, comunitatea națiunilor și-a ținut cuvântul”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe platforma X. Printre cele 83 de țări care au ratificat tratatul se află și România.
ONU a dezbătut acordul timp de mai bine de două decenii, iar negocierile formale au început în 2017. Textul final, convenit în martie 2023, permite țărilor să creeze zone protejate din punct de vedere ecologic în apele internaționale și include cerințe pentru noile industrii oceanice. Acordul este motivat de un obiectiv de biodiversitate stabilit printr-un acord separat al Națiunilor Unite din 2022, care se angaja să protejeze 30% din suprafața terestră și oceanică a Pământului până în anul 2030.
Marea liberă, care a fost mult timp slab monitorizată, reprezintă două treimi din suprafața totală a oceanelor, din care mai puțin de 10% este protejată în prezent, subliniază The New York Times. Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance, o reţea de organizaţii neguvernamentale care luptă pentru protejarea viețuitoarelor marine, a spus că odată cu intrarea în vigoare a tratatului, începe stabilirea zonelor marine protejate, împreună cu reglementări specifice stabilite de state. Ulterior, acestea vor fi prezentate în cadrul unor reuniuni anuale.
Există deja mai multe zone marine bogate în biodiversitate care sunt luate în considerare, a spus Lisa Speer, analist la Consiliul pentru Apărarea Resurselor Naturale, specializat în reglementarea mării libere. Printre acestea se numără creasta Salas y Gómez, un lanț muntos subacvatic de mari dimensiuni situat în largul coastelor Chile, și lanțul munților submarin Hawaiian-Emperor, care adăpostește corali de mare adâncime.
Cu toate acestea, zonele protejate vor fi probabil înființate abia de anul viitor, deoarece procesul este complex și necesită discuții cu oamenii de știință, comunitățile, cât și națiunile care vor fi afectate de schimbări, potrivit lui Speer.
Tratatul nu afectează imediat industriile existente, cum este pescuitul. Totuși, dacă va fi stabilită o nouă zonă marină protejată, ar putea apărea restricții pentru pescuit sau pentru alte activități. În plus, noile industrii și tehnologii, precum proiectele de geoinginerie, vor trebui să respecte criterii mai stricte de evaluare a impactului asupra mediului înainte de a-și putea începe activitatea.
Sursă alternativă: The New York Times
Foto:Willyambradberry| Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.