“Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în informarea Curții Constituționale de după ședință.
Sesizarea la care face referire CCR a fost depusă ieri de Înalta Curte (condusă de Lia Savonea), aceeași care a și contestat, în decembrie, această lege. În sesizarea sa depusă ieri, ÎCCJ invocă o expertiză făcută de “un expert contabil autorizat”, prin care pretinde că, de fapt, “aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
“A fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate (…) Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, susține Înalta Curte.
Reamintim, la ultimul termen, din 29 decembrie, judecătorii numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au refuzat să intre în sala de deliberări, după ce, anterior, părăsiseră ședința CCR pentru a bloca luarea unei decizii. Având în vedere că termenul următor a fost stabilit pentru astăzi, 16 ianuarie, actul normativ NU a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut.
România trebuia să adopte acest proiect pe 28 noiembrie 2025 pentru a fi sigură că nu pierde cei 231 de milioane de euro, bani din PNRR. Într-o intervenție la RFI, ministrul Fondurilor Europene a declarat că ”toate aceste amânări, pe lângă faptul că ne-au dus în afara termenelor pe care le aveam asumate față de Comisia Europeană în PNRR, fapt important, pentru că este o sumă de bani, așa cum s-a tot discutat, 231 de milioane de euro, pare că există această intenție de a enerva populația cu adevărat, o mână de magistrați, pentru că nu cred că sunt neapărat reprezentativi pentru toată această profesie”.
Întrebat dacă banii din jalonul PNRR aferent reformei pensiilor speciale sunt pierduți, ministrul a răspuns: ”Nu vreau să creez speranțe, vreau să fie foarte clar, am ratat data limită, era 28 noiembrie. Ca să pot redeschide orice discuție cu privire la acest lucru, recunoscând că am ratat data limită, trebuie să îndeplinim reforma. Eu nu pot să mă duc la Comisia Europeană și să discut: dacă am îndeplini-o, am avea vreo șansă să recuperăm banii? Nu există discuția asta, după ce tu timp de patru ani n-ai făcut nimic și după aia șase luni n-ai avut posibilitatea, că ai avut blocaj de la CCR pe subiect. Mai întâi pui ceva pe masă, ca să poată cineva să te ia în serios, nu mergi cu dacă și cu parcă”.
Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.
Cronologia acestei legi:
Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe, inițial, pe 10 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. La momentul respectiv, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie. Duminică, însă, cei patru judecători ai CCR numiți de PSD au părăsit ședința.
În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.
Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Tot pe 5 decembrie, parlamentarii AUR, SOS, dar și de cei din jurul lui Victor Ponta au depus o moțiune de cenzură, la trei zile după ce Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege, dar aceasta a fost respinsă.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.